Constantin Bărbulescu

Actorul Constantin (Pace) Bărbulescu era fiul lui Ștefan (proprietar de cârciumă la București) și al Mariei Bărbulescu. S-a născut la 17 aprilie 1917 în București, a absolvit mai întâi Școala de Horticultură gr. II din București, după care a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică, la clasa Marioarei Voiculescu. Sora lui Constantin Bărbulescu (decedată mult înaintea actorului) este mama actriței Rodica Popescu-Bitănescu, iar fiica actorului și a soției lui, actrița Matilda A. Ionescu (fiica unui învățător din Târgoviște și a unei Vârfureanu – veche familie de preoți și învățători de la Vârfuri, lângă Târgoviște), a fost soția violonistului și dirijorului Ilarion Ionescu-Galați. Livia Bărbulescu și Ilarion Ionescu-Galați au avut un fiu, violonistul Florin Ionescu-Galați, care are la rândul lui o fiică, Alexandra.

Actorul Constantin Bărbulescu descindea din vechiul neam Bărbulescu, moșneni din Poiana – Ialomița (localitatea cu cel mai important monument din jud. Ialomița, biserica de lemn ridicată în secolul al XVIII-lea, și care a avut prima școală atestată documentar în județ, școală care a fost găzduită, în secolul al XIX-lea, chiar în casa unui Bărbulescu, familie care a dat, în secolul al XIX-lea și la începutul celui de-al XX-lea, mai bine de 10 dascăli și învățători la Poiana și în localitățile învecinate). Bărbuleștii s-au înrudit, de-a lungul timpului, cu familii precum Mavrogheni, Rosetti, Străjescu, Nenițescu, Codrescu, Macarovici, Mirescu, Iorga (din județul Râmnic) și cu personalități precum medicul Constantin C. (Tantinel) Iliescu, poeta Gabriela Melinescu sau actorul Puiu Călinescu (1920-1997). Dintre rudele lui Constantin Bărbulescu îi amintim pe: Barbu Bărbulescu (1780-1890; primar la Poiana în 1877), Costache Bărbulescu (1879-1943; proprietarul atelierului de veșminte al Mitropoliei și, apoi, Patriarhiei din București, apropiat al Patriarhului Miron Cristea), Dumitrache Bărbulescu (1885-1933; proprietarul Uzinelor Metalurgice și al Fabricii de Clopote „Démétre Bărbulescu” din Galați, în perioada interbelică, om politic liberal), Constantin M. Vasilescu-Doru (1905-1993; absolvent al Școlii de conductori-arhitecți din București, marinar de punte care a făcut de două ori ocolul Pământului, aviator, inspector financiar între 1927 și 1931, inventator, horticultor; căsătorit cu Rosa von Kraus, împreună cu care a ridicat, începând cu 1934, la Codlea, pe terenul primei unități horticole a tatălui Rosei, Întreprinderile Horticole C. M. Vasilescu-Doru, unele dintre cele mai moderne sere din Europa centrală și de est; tatăl Rosei, Thomas von Kraus, 1866-1930, era urmașul unui alt Thomas von Kraus, născut în 1663 și înnobilat de Împăratul Leopold I al Sfântului Imperiu Roman de Natiune Germana în 1702), colonelul Țențea (comandantul Garnizoanei Brăila, în perioada interbelică), Nicolae Stănescu (1911-1978; economist, deținut politic între 1952 și 1956), Vasile Stănescu (1915-2003; inginer, laureat al Premiului de Stat), Bogdan Stănescu (1919-1997; ofițer de carieră, profesor universitar), Mircea Stănescu (1923-2000; ofițer de carieră și inginer), Theodor Stănescu (1930-1998; medic psihiatru), Venera Vasilescu (n. 1932; deținătoarea unui record mondial la ciclism viteză, în 1953), Lucia Iorga (n. 1955; doctor în psihologie), Filip-Lucian Iorga (n. 1982; istoric și publicist).

Constantin Bărbulescu a interpretat peste 100 de roluri la mai multe teatre particulare și la Teatrul Național din București. A fost cunoscut în special pentru roluri precum cel al lui Tipătescu din "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale, cel al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din filmul pentru televiziune "Cuza Vodă" difuzat de TVR în 1966, sau cel al lui Macbeth din piesa omonimă a lui Shakespeare. A mai jucat în "Cidul", "Regele Lear" de Shakespeare, "Patima roșie" de Mihail Sorbul etc.