Muzicianã de renume mondial, Marianne Faithfull si-a început cariera ca muzã a faimosilor Rolling Stones, în anii 60. Recent, cântecul sãu, “The Ballad of Lucky Jordan” a fost tema muzicalã a filmului lui Patrice Leconte “Fata de pe pod”. A mai scris si muzica pentru filmul “En avoir (ou pas)”, de Laetitia Masson, în 1995. Dar talentul ei nu se opreste la domeniul muzical; încã din anii 60 a jucat în numeroase filme. Notorietatea ei i-a adus numeroase oportunitãti de a juca nu numai pe marele ecran, ci si în la televiziune si în documentare. A avut aparitii “cameo” în mari succese de televiziune, precum “Absolutely Fabulous”, în 1992. În filme rolurile ei au fost adesea inspirate de viata ei. Personajele pe care le interpreteazã sunt create, de obicei special pentru ea. Asa s-a întâmplat, de exemplu, cu rolul din “Made in USA” (1966), de Jean-Luc Godard.
Marianne Faithful, pe numele complet Marianne Evelyn Gabriel Faithfull, s-a născut la data de 29.12.1946, în Hampstead, Londra, Anglia, Marea Britanie. Fratele ei vitreg este artistul Simon Faithfull. Tatăl ei, maiorul Robert Glynn Faithfull, a fost ofițer britanic de informații și profesor de literatură italiană la Bedford College of London University. Mama lui Faithfull, Eva von Sacher-Masoch, era fiica unui nobil austro-ungar, Artur Wolfgang, Ritter von Sacher-Masoch. Eva a fost model, balerină pentru Compania Max Reinhardt în primii ei ani de carieră și a dansat în producții ale duo-ului de teatru german Bertold Brecht și Kurt Weill. Mama ei, născută la Budapesta, s-a mutat la Viena în 1918. Familia ei se opusese în secret regimului nazist de la Viena. Activitatea de informații a tatălui lui Faithfull pentru armata britanică l-a adus în contact cu familia și, astfel, a cunoscut-o pe Eva. Bunicul matern al lui Faithfull avea rădăcini aristocratice în dinastia Habsburgilor, iar bunica ei maternă era evreică. Stră-stră-unchiul matern al lui Faithfull a fost Leopold von Sacher-Masoch, al cărui roman erotic, Venus în blănuri, a dat naștere cuvântului masochism. Cântăreață fiind, ea a atins popularitatea în anii 1960 odată cu lansarea hitului său single As Tears Go By. Albumul ei de debut Marianne Faithfull (1965, lansat simultan cu albumul ei, Come My Way) a fost un succes comercial. Din 1966 până în 1970, ea a avut o relație romantică foarte mediatizată cu Mick Jagger. Popularitatea ei a fost sporită de rolurile ei de film, cum ar fi cele din Nu voi uita niciodată cum se numește (1967), Fata pe motocicletă (1968), Hamlet (1969), dar a fost umbrită de problemele personale în anii 1970, când era anorexică, fără adăpost, dependentă de heroină. A fost afectată de laringită severă. După o lungă absență, Faithfull a revenit cu lansarea din 1979 a albumului ei, aclamat de critici, Broken English, care i-a adus o nominalizare la premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare vocală rock feminină. Ea a continuat cu o serie de albume, printre care Cunoștințe periculoase (1981), A Child's Adventure (1983), Strange Weather (1987). Faithfull a scris și trei cărți despre viața ei: Faitfhfull: An Autobiography (1994), Memories, Dreams & Reflections (2007) și Marianne Faithfull: A Life on Record (2014). Ea a primit premiul World Lifetime Achievement Award la Women's World Awards 2009 și a fost numită Commandeur al Ordinului Artelor și Literelor de guvernul Franței. Faithfull a avut și o carieră de actriță în teatru, televiziune și film. Prima ei apariție în teatru profesionist a fost Irina într-o adaptare teatrală din 1967 a Trei surori de Cehov, la Royal Court Theatre, Londra. Faithfull a apărut în filmul din 1967, I'll Never Forget What's Name, în filmul de televiziune francez Anna (unde ea a cântat Hier ou Demain a lui Serge Gainsbourg), în La Motocyclette (1968, cu Alain Delon), în filmul lui Kenneth Anger, Lucifer Rising (1969, rolul Lilith). La Londra, în 1969 , la Round House, Faithfull a jucat rolul Ophelia în Hamlet, spectacol filmat, regizat de Tony Richardson. Pe scenă a mai jucat în Early Morning la Royal Court Theatre, Londra, The Collector în West End, Mad Dog la Hampstead Theatre, A Patriot for Me la Palace Theatre, Watford, rolul Lizzie Curry din The Rainmaker. A mai apărut în filme din anii 1970, ca: Ghost Story, Assault on Agathon. La sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, a apărut la televiziune în The Door of Opportunity (1970), The Stronger (1971), Terrible Jim Fitch (1971). În 1991, a jucat rolul Jenny în The Threepenny Opera la Gate Theatre din Dublin, în The Seven Deadly Sins de Kurt Weill cu Orchestra simfonică Radio din Viena. Ea a apărut ca Dumnezeu în două apariții în sitcom-ul britanic Absolutely Fabulous, iar în 2004 și 2005, ea a interpretat rolul Diavolului în musicalul The Black Rider. Faithfull a mai apărut în filmele Far From China (2001), Intimitatea (2001), Nord-Plage (2004), Marie Antoinette (2006, rolul Maria Tereza, regizat de Sofia Coppola), Irina Palm (2007, rolul Maggie, o văduvă de 60 de ani care devine lucrătoare sexuală pentru a plăti tratamentul medical pentru nepotul ei bolnav). Faithfull și-a împrumutat vocea în filmul Evil Calls: The Raven (2008), a apărut în filmul documentar FLicKeR (2008), și în același an a făcut un turneu de lecturi ale sonetelor lui Shakespeare, acompaniată de de violoncelistul Vincent Segal. În 2011 și 2012, Faithfull a avut roluri secundare în filmele Faces in the Crowd și Belle du Seigneur, a jucat într-o producție din The Seven Deadly Sins de Kurt Weill la Landestheater Linz, Austria, din octombrie 2012 până în ianuarie 2013. În plan personal, a fost căsătorită cu John Dunbar, din 1965 până în 1966; au divorțat; cu Ben Brierly, din 1979 până în 1986; au divorțat; cu Giorgio Della Terza, din 1988 până în 1991; au divorțat. Are un copil.
