Este un film superb din punct de vedere vizual, acompaniat și de o coloană sonoră impresionantă.
Povestea este foarte simplă, mi s-a părut că e mai degrabă un film atmosferic, putea să fie mai bună dar înțeleg că nu sunt publicul țintă și probabil copiilor o să le placă mult mai mult.
Îmi pare rău că filmul ăsta nu prea atrage spectatori la noi în țară, probabil pt că a apărut fix între Minecraft și Buzz House. Oi fi eu fan Minecraft, dar ăsta mi s-a părut mult mai bun.
Este un film cam pentru toate vârstele, adecvat pentru o ieșire cu familia la film dacă aveți copii fie mari sau mici.
user-67f8e535d69ac
pe 11 Aprilie 2025 12:48
Este potrivit și copilașilor , de la ce vârstă ?
OanaBalaci
pe 10 Aprilie 2025 14:10
O nouă ecranizare a celebrei cărți a lui Felix Salten, narată de Dana Rogoz, ne arată îndrăgitul pui de căprioară de la începutul vieții, când își pierde mama, și până la maturizare, când devine rege al pădurii.
După 27 de ani de la ultima exporare regizorală, cineastul Michel Fessler își face debutul în lungmetraj cu Bambi: O poveste din pădure. Cu un scenariu scris în colaborare cu editorul Laurence Buchmann, drama de aventură și familie conturează portretul unui habitat divers și zglobiu, privit prin ochii inocentului protagonist. Actrița Dana Rogoz își împrumută vocea caldă și liniștită pentru a reda în cuvinte pline de figuri de stil călătoria micuțului prin anotimpurile vieții.
Filmarea animalelor adevărate și prezentarea în stil documentarist fac ca Bambi: O poveste din pădure să pară un episod dintr-o emisiune de pe Animal Planet, unul emoționant și captivant. Fessler suprapune cu îndemânare o poveste ficțională peste imagini reale, mai mult sau mai puțin regizate. Iar detaliile științifice adăgate în text au fără doar și poate o importantă valoare educativă, care ridică producția la un rang mai înalt decât cel al unei simple ecranizări.
Povestea lui Bambi pornește chiar de la început, de la nașterea lui. O altă inimioară ce a început să bată în pântecul mare al codrului. Naratoarea ne explică cum acesta învață să meargă aproape imediat, datorită unui instinct strămoșesc, cum își dezvoltă un puternic simț olfactiv doar o zi mai târziu și cum punctele albe de pe blana lui seamănă cu petele provenite de la razele solare și sunt menite să îl camufleze printre copaci. Apoi îl urmărim în încercarea lui de a recunoaște pericolele.
Ajutat de prietenii săi iepurele, ratonul și corbul ce preia rolul de înger păzitor, drăgălașul protagonist navighează greutățile vieții. Apogeul suferinței este atins prin despărțirea timpurie de mama lui, într-o scenă mai puțin dramatică decât cea din Moartea căprioarei a lui Nicolae Labiș – pentru a nu speria micii spectatori. Bambi înțelege astfel că oamenii nu sunt de încredere și că trebuie să se ferească atât de ei, cât și de capcanele lor, care au adus experiențe neplăcute celorlalte animăluțe din gașcă. Vigilența îi este accentuată atunci când o găsește pe amica sa din copilărie, o altă căprioară, captivă într-un țarc. Însă împreună, cei patru reueșesc să o elibereze, iar ea devine astfel viitoarea regină a pădurii.
Bambi: O poveste din pădure nu reprezintă doar revizitarea unui clasic pentru copii, ci și o experiență educațională inedită. În pofida lipsei de dialog, personajele create câștigă empatia publicului – nu doar prin aspectul fizic, ci și datorită acțiunilor lor. Ritmul lent oferă spectatorilor ocazia de a se conecta cu ele, lăsând de asemenea răgazul necesar pentru ca informațiile acumulate să se sedimenteze. Filmul ajunge astfel o contemplare a frumuseților naturii. O meditație asupra unui ecosistem neatins secole întregi, amenințat din ce în ce mai des de intervenția umană. Acesta este un subiect abordate cu subtilitate, fără vehemență activistă, dar care trage totuși un semnal puternic de alarmă pe care ar fi bine să îl luăm cât mai în serios cu putință.
Povestea este foarte simplă, mi s-a părut că e mai degrabă un film atmosferic, putea să fie mai bună dar înțeleg că nu sunt publicul țintă și probabil copiilor o să le placă mult mai mult.
Îmi pare rău că filmul ăsta nu prea atrage spectatori la noi în țară, probabil pt că a apărut fix între Minecraft și Buzz House. Oi fi eu fan Minecraft, dar ăsta mi s-a părut mult mai bun.
Este un film cam pentru toate vârstele, adecvat pentru o ieșire cu familia la film dacă aveți copii fie mari sau mici.
După 27 de ani de la ultima exporare regizorală, cineastul Michel Fessler își face debutul în lungmetraj cu Bambi: O poveste din pădure. Cu un scenariu scris în colaborare cu editorul Laurence Buchmann, drama de aventură și familie conturează portretul unui habitat divers și zglobiu, privit prin ochii inocentului protagonist. Actrița Dana Rogoz își împrumută vocea caldă și liniștită pentru a reda în cuvinte pline de figuri de stil călătoria micuțului prin anotimpurile vieții.
Filmarea animalelor adevărate și prezentarea în stil documentarist fac ca Bambi: O poveste din pădure să pară un episod dintr-o emisiune de pe Animal Planet, unul emoționant și captivant. Fessler suprapune cu îndemânare o poveste ficțională peste imagini reale, mai mult sau mai puțin regizate. Iar detaliile științifice adăgate în text au fără doar și poate o importantă valoare educativă, care ridică producția la un rang mai înalt decât cel al unei simple ecranizări.
Povestea lui Bambi pornește chiar de la început, de la nașterea lui. O altă inimioară ce a început să bată în pântecul mare al codrului. Naratoarea ne explică cum acesta învață să meargă aproape imediat, datorită unui instinct strămoșesc, cum își dezvoltă un puternic simț olfactiv doar o zi mai târziu și cum punctele albe de pe blana lui seamănă cu petele provenite de la razele solare și sunt menite să îl camufleze printre copaci. Apoi îl urmărim în încercarea lui de a recunoaște pericolele.
Ajutat de prietenii săi iepurele, ratonul și corbul ce preia rolul de înger păzitor, drăgălașul protagonist navighează greutățile vieții. Apogeul suferinței este atins prin despărțirea timpurie de mama lui, într-o scenă mai puțin dramatică decât cea din Moartea căprioarei a lui Nicolae Labiș – pentru a nu speria micii spectatori. Bambi înțelege astfel că oamenii nu sunt de încredere și că trebuie să se ferească atât de ei, cât și de capcanele lor, care au adus experiențe neplăcute celorlalte animăluțe din gașcă. Vigilența îi este accentuată atunci când o găsește pe amica sa din copilărie, o altă căprioară, captivă într-un țarc. Însă împreună, cei patru reueșesc să o elibereze, iar ea devine astfel viitoarea regină a pădurii.
Bambi: O poveste din pădure nu reprezintă doar revizitarea unui clasic pentru copii, ci și o experiență educațională inedită. În pofida lipsei de dialog, personajele create câștigă empatia publicului – nu doar prin aspectul fizic, ci și datorită acțiunilor lor. Ritmul lent oferă spectatorilor ocazia de a se conecta cu ele, lăsând de asemenea răgazul necesar pentru ca informațiile acumulate să se sedimenteze. Filmul ajunge astfel o contemplare a frumuseților naturii. O meditație asupra unui ecosistem neatins secole întregi, amenințat din ce în ce mai des de intervenția umană. Acesta este un subiect abordate cu subtilitate, fără vehemență activistă, dar care trage totuși un semnal puternic de alarmă pe care ar fi bine să îl luăm cât mai în serios cu putință.