Părerea criticului
Doua nivele, unul cu actiunea ce se desfasoara in micul si aparentul linistit Lumberton, cu personaje luate parca din Beverly Hills 90210, intr-o perioada in care masinile clasice de azi nu erau deloc clasice atunci... celalalt nivel e cel al jourilor sexuale in care ne sunt prezentate personaje putin mai reliefate de aceasta data. Mafiotul psihopat Frank interpretat magistral de Dennis Hopper care i-a dat pur si simplu sare si piper personajului, ii rapeste fiul lui Dorothy ca mai apoi sa o transfore pe aceasta in sclava lui sexuala. Toata actiunea se intensifica... un fel de-a zice... in momentul in care in Jef vrea sa devina salvatorul ei.

Lynch serveste teroare in unele scene din film, la cele dintre Dorothy si Frank ma refer, dar face trecerea la scena urmatoare de parca toti spectatorii vad asa ceva in zilnic in viata reala asa ca nu avea de ce sa mai continue ca doar nu ne-om plictisi. Un alt aspect care mi-a placut, pe langa prezenta lui Hopper, este soundtrack-ul sau cel putin melodia redata de pe caseta in apartamentul lui Ben... dupa atatea palme date si luate mi s-a parut recomfortanta. Si aici s-a cam incheiat ce mi-a placut in film. E facut de Lynch? Aha, ok, si ce daca? Ar trebui sa spun ca e vreo capodopera sa nu se supere fanii lui Lynch? Ete nu imi place filmul. In unele momente poti sa imparti monitorul in doua, pe jumatate pui filmul, pe cealalta jumatate o pui de-un poker online si le savurezi pe amandoua in acelasi timp si in momentul in care intra Dennis Hopper in scena, pui pokerul pe pauza. Nu am jucat eu poker, era doar o posibilitate... cat se poate de reala.