Părerea criticului
Filmele pentru publicul de vârsta a treia sunt atât de rare, încât nu le putem primi decât cu entuziasm, în ciuda tuturor beteşugurilor. Chiar dacă pare destinată seniorilor, comedia Book Club/Clubul femeilor dezlănţuite poate să distreze spectatorii de toate vârstele şi să-i energizeze cu un mesaj pe cât de clişeic, pe atât de benefic: niciodată nu e prea târziu (sau prea devreme) să te bucuri de viaţă. Iată mai jos ce ţi-ar putea plăcea la comedia lui Bill Holderman.

Avem de-a face cu patru prietene de vârste 65+, una mai albă, mai bogată şi mai de succes decât cealaltă. Lucrul care l-a sudat prietenia timp de mai bine de patru decenii este faptul că în fiecare lună citesc o carte şi se întâlnesc apoi să o discute. Dacă de obicei titlurile alese sunt mai relevante, iată că acum le pică în mână controversatul roman Fifty Shades of Grey, ceea ce le determină pe Diane (Diane Keaton), Vivian (Jane Fonda), Candice Bergen (Sharon) şi Carol (Mary Steenburgen) să-şi reconsidere vieţile amoroase şi prejudecăţile în ceea ce priveşte sexul.

Da, este adevărat că Clubul Femeilor Dezlănţuite retrasează itinerariile eroinelor în căutare de emancipare emoţională din mai toate comediile romantice şi că este la fel de puţin proaspăt ca cele patru actriţe, dar asta nu înseamnă că filmul nu te poate captiva cu o anumită dezinvoltură şi aplombul cu care se aruncă într-o avalanşă de glume fără perdea. Comedia pare a fi gândită ca un Sex and the City/Totul despre sex după 20-30 de ani, cu nişte protagoniste anchilozate de senectute, dar gata să revină la viaţă după ce niscaiva sex sado-maso din trilogia lui E.L. James le atrage atenţia că nu şi-au mai folosit de ceva vreme anumite părţi ale corpului.

Deşi uneori ai impresia că cele patru eroine nu fac decât să bea vin alb în jurul mesei plângându-se că nu fac sex, Book Club atinge câteva teme care fac comedia mai relevantă şi nu doar pentru publicul de vârsta a trei. Lipsa de disponibilitate emoţională, resemnarea, sacrificiul vieţii personale în favoarea carierei, relaţii nocive cu diverşi alţi membri ai familiei sau vechea şi debilitanta mentalitate "ne-am trăit traiul, ne-am mâncat mălaiul" se perindă în atenţie şi nu sunt teme specifice doar celor în vârstă.

Nu credem că seniorii din România, o ţară ai căror vârstnici se autocondamnă adesea la o existenţă petrecută în faţa televizorului, se vor identifica prea mult cu "dezlănţuitele" acestei comedii, printre care o judecătoare, o patroană de restaurant şi proprietara unui hotel, dar publicul mai tânăr şi-ar putea învăţa lecţia de la nu foarte înţeleptele protagoniste. Până la urmă, anumite probleme persistă dacă nu sunt rezolvate şi de cele mai multe ori e bine să le rezolvi mai devreme decât mai târziu.

Da, o să râzi la Clubul femeilor dezlănţuite şi nu doar la glumele de genul "baba şi dildo-ul". Şi da, o să te şi enervezi văzându-le pe cele patru picând în veşnicele capcane ale comediei romantice şi acumulând decizii dezastruoase doar pentru a le veni mintea la cap în ultimul moment. Şi categoric o să te întristezi văzându-le pe fostele frumuseţi ale ecranului devastate de vârstă. Dar hei, anii nu iartă pe nimeni, prin urmare chiar şi această întristare e o invitaţie la carpe diem.

Din nefericire, faptul că Book Club este o comedie despre sex cu protagoniste sexagenare (sau septuagenare sau chiar octagenare, dacă e să ne luăm după vârsta reală a actriţelor) nu face filmul mai inovator sau mai puţin previzibil. Dar, chiar dacă îl uiţi imediat ce ieşi din sala de cinema, te va amuza pe durata celor 100 de minute ale sale.