Filmul este inspirat de romanul lui Susan Vreeland, "Fata în albastru" ("Girl in the hyacinth blue"). Este povestea unui picturi din secolul al XVII-lea despre care se crede ca a fost realizata de maestrul olandez Jan Vermeer.
Autoarea inventeaza cel de-al 36-lea tablou al maestrului (artistul a pictat 35), insa firul epic se construieste lin, intr-o armonie perfecta si foarte convingatoare.
Richard este un profesor de arta. Ajuns la noua scoala, el o intalneste pe Cornelia Englebrecht (Glenn Close), o profesoara de istorie, care-l invita pe noul ei coleg sa-i vada pictura, un tablou magnific pe care ea il considera a fi capodopera maestrului Vermeer. Drept dovezi, ea ii povesteste "pataniile" tabloului, dat din mana in mana, inca din momentulu fauririi lui si pana in prezent.
Desi tabloul a fost inspirat de sentimentul iubirii, de-a lungul timpului el a fost vândut din disperare, cumparat din pasiune si furat din lacomie. Aceasta capodopera a reusit de-a lungul secolelor sa cucereascã inimi, sa aduca libertatea si sa piarda vieti omenesti.
Ezitand inca asupra veridicitatii lui, dar complet subjugat farmecului acestuia, Richard ii spune Corneliei ca o astfel de opera ar trebui sa fie intr-un muzeu si nu inchis, departe de vederea lumii. Cornelia, intr-un acces de egoism, sau poate o dragoste posesiva pentru tablou, pleaca cu opera in aceeasi noapte fara a spune un cuvant, pierzindu-i-se urma.
