Dialog intre Weronika si tatal sau: ,, Am un sentiment ciudat. Senzatia ca nu sunt singura,,. ,,Singura? ,,. ,,De parca nu as fi singura pe lume,,. ,,Nu esti,,. ,,Nu stiu,,. Veronique: ,,Nu cu mult timp in urma am avut o senzatie ciudata. Am simtit ca sunt singura. Dintr-odata. Cu toate acestea nimic nu se schimbase,,. Dialog intre Veronique si Alexandre dupa ce ea a vazut o marioneta: ,,Eu sunt? ,,. ,,Desigur, tu esti,,. ,,De ce? De ce doi? ,, Ma descurc mult mai bine asa cand fac spectacol. Se strica usor,,.
Singuri pe lume. Sau poate ca nu. Poate ca doi. Senzatia ca acolo, undeva mai exista cineva la fel. Senzatia de deja-vu atunci cand trecem pe langa o persoana pe care n-am mai intalnit-o niciodata. Sau poate ca s-a mai intamplat? Intr-o alta lume, intr-o alta viata? Kieslowski si mai profund, mult mai criptic decat in ,,Decalog,,. Genul de film care necesita o pregatire speciala, intrarea intr-o anumita atmosfera, foarte solicitant din punct de vedere emotional si intelectual. De vazut si de ravazut pentru a incerca sa-i patrunzi toate simbolurile, toate sensurile. Excelenta Irene Jacob, un premiu de interpretare la Cannes cat se poate de onorabil.
user-5c9f8c2e87074
pe 06 Iunie 2023 00:00
Extrem de straniu acest film parca filmat în tonuri sepia. Extrem de senzuala si atrăgătoare Irene Jakob atât de naturala și expresiva. E filmul ei sau parca totul e filmat pt ea. Exista ceva lăuntric la ambele personaje care reprezinta izvorul si sensul vieții lor una pt arta alta pt iubire. Superb. Cața profunzime. Geniul Kieslowski!
lili22
pe 19 Mai 2018 18:51
Extrem de poetic acest film pus in valoare si de actrita Irene Jakob.
alali
pe 11 Iunie 2016 14:35
Un film cat o taina de mare. Taina impartasita de cele doua tinere care simt ca nu sunt singure; taina ce ii leaga pe cei doi predestinati, Alexandre si Veronique, intr-o realatie mai presus de dragoste, de o dragoste care sa se consuma asa cum e ea inteleasa de omul de rand.
Misterios prin constructie, Viata Dubla a Veronicai nu poate fi pe deplin inteles de nici un muritor. Oricat ai cauta sa descifrezi enigmele acestui film, e cu neputinta sa cuprinzi toata simbolistica acestei povesti aflata la granita realului cu visul. Veronica este reala, traieste si iubeste ca orice tanara. Dar ea accepta sa se sacrifice pentru un scop mai presus de fiinta ei. A fost inzestrata cu o voce nepamanteana si nu poate sa lasa un astfel de dar sa se piarda, chiar daca asta o ucide.
Si atunci o alta Veronica ii ia locul in poveste. Este cea despre care prima tanara spunea ca o simte ca fiindu-i alaturi, ca facand parte din viata ei, din ea insasi. Chiar si-au intersectat odata drumurile, intamplator si s-au vazut. Aceasta a doua Veronica simte deodata nevoia sa renunte la orele de canto. E un sacrilegiu ii spune profesorul, dar ea stie ca trebuie sa o faca. De ce? Cand a decis asta? Nu ni se dezvaluie in film. Misterul se adanceste prin acea corespondenta nesemnata in care primeste o sfoara ce fusese o legatoare a unei mape. Dar parca o cunostem... Am mai vazut-o undeva. E aceeasi pe care prima Veronica a rupt-o de emotie atunci cand a sustinut concursul de admitere in corul filarmonicii din Cracovia. Intelesuri de nepatruns prin rational sau prin logica. Cum a ajuns sfoara la acesta Veronica din Paris? Cine i-a trimis-o? Intrebari fara raspuns, sau poate raspunsul e dincolo de aceasta lume.... Lumina, lumina care o orbeste o conduce pe tanara spre a identifica ce inseamna ata misterioasa primita in plic. Dar ce e aceasta lumina? Sau cine e? De unde vine ea? Vedem ca nu are sursa de provenienta, ca nu e creata de nimic. Sa fie o prezenta angelica? Oare prima Veronica a incetat sa mai existe pentru ca cea de-a doua sa traiasca? Oare odata ce s-au intalnit una pe alta, paradoxul existentei aceleasi persoane in doua locuri diferite, in acelasi timp si univers a inceput oare sa se manifeste? Dupa ciocnirea hazardata, nu mai era, din acel moment, loc in aceasta lume decat pentru o singura Veronica? Intrebari si iarasi intrebari.
Si totusi, pe langa tot acest necunoscut, eu l-am regasit pe Kieslowski omul, transpus in toata acesta dedublare. Este practic o lupta a regizorului cu el insusi, o viata dubla a lui Krzysztof Kieslowski. De ce? Sa unim toate acele perspective asupra lumii, obtinute privind prin: sticla diforma, (geamul trenului), prin globul translucid, (Veronica privind imaginea rasturnata prin sfera), prin lentila ochelarilor, (tatal Veronicai lucrand sau Alexandre privind poza) sau prin lupa, (instrumentul folosit la marirea stampilei de pe plic). Toate acestea tradeaza o vedere a unui om de film, obisnuit sa priveasca realitatea prin lentila obiectivului de filmat. Un regizor al vietii de zi cu zi. Apoi dualitatea personajului, a nationalitatilor celor doua tinere, Polonia si Franta; nu e oare si lupta interioara pe care o duce Kieslowski insusi? El care se vede constrans sa se mute din patria lui intr-una adoptiva, doar pentru a putea crea fara cenzura si in conditii decente? Toate acele fundaluri ce arata deslușit cladirile vechi, roase de egrasie si care gazduiesc artistii sunt o critica fatisa pe care regizorul o expune in speranta ca cineva in Polonia va schimba ceva. Momentul in care Veronica arunca mingea in tavanul acelui gang si din el cade tencuiala macinata de umiditate... Chiar daca in film momentul este cum nu se poate mai poetic redat, acea pulbere parand o ploaie de aur, mesajul e totusi cat se poate de clar. E una dintre conditiile din cauza carora artistii mor, se imbolnavesc, dispar din Polonia. Este probabil filmul cel mai explicit ca forma de protest al regizorului polonez.
Pelicula se incheie cu povestea spusa de Alexandre, care este totodata si secretul existentei Veronicai. Nimeni nu o intelege asa cum o face el. I-a ghicit taina, i-a dezvaluit misterul intregii sale existente. Si Veronica se simte stanjenita. Una e ca cineva sa iti ghiceasca inima si alta e ca viata ta sa fie pusa la dispozitia tuturor, intr-o carte. In acest caz, cand te simti in primejdie, un singur lucru poti sa faci. Sa te intorci acasa, acolo unde te simti ocrotit. Asta va face si ea. Interesant e ca versiunea Americana a discului include si un final alternativ, in care odata ajunsa acasa, tanara fuge sa isi imbratiseze tatal ce tocmai ii iesea in intampinare. Un astfel de finalul confirma in mare masura acea nevoie a Veronicai de a fi protejata dupa ce a fost atat de brutal deposedata de cea mai mare enigma a vietii sale.
Si ar mai fi de vorbit despre splendida Irène Jacob, sublima in acest film, depre imagine cu tonalitatea ei fantasmagorica, despre muzica ingereasca a lui Zbigniew Preisner, ... dar ce review ar iesi! Nuvela nu alta.
Concluzie: Un film greu, simplu ca subiect, construit ca o sarada la care oricate raspunsuri ai cauta, niciodata nu vei fi capabil sa cuprinzi intreaga lui semnificatie. Nota 7,84! De vizionat, revizionat, re-revizionat... samd.
Stephen2D
pe 08 Ianuarie 2016 19:46
dan.apostol
pe 01 Noiembrie 2014 15:23
Kieslowski....un regizor unic, dar trebuie sa vedetzi intai DECALOG! Tot ce face Kieslovslki are o legatura intima , mereu prezenta ca si muzica scrisa de acelasi compozitor pentru toate filmele lui. Sunt tentat sa scriu "capodopera" dar pentru toata opera lui.
cosmin_kedii
pe 14 August 2013 15:47
Un film rafinat, care se concentrează pe un teren enigmatic, care urmareste vietile a doua femei tinere, una în Franța și una în Polonia, ambele interpretate foarte frumos de Irene Jacob.
mtraianc
pe 28 Februarie 2012 11:46
un subiect interesant, o actrita draguta , dar filmul este prea lent , chiar plictisitor
MIRCEA_mircea
pe 15 Noiembrie 2010 20:37
Super film!De mult nu am mai vazut un film de asa valoare.
Doua vieti,doua suflete legate de un fir de ata numit-Existenta.
Doua vieti ca doua papusi ce penduleaza pe acelasi leagan si in care visul unuia este realitatea celuilalt.
Mereu gandim si actionam la persoana 1 a singular-Eu....Dar daca de acest Eu se leaga un celalalt Eu?Daca este un joc de Cauza si Efect intre doua vieti "paralele"?
corigeb
pe 11 August 2010 13:42
Kieslowski ramane printre regizorii preferati.un film f bun cu o coloana sonora superba
aayana
pe 23 Mai 2010 23:57
Unul dintre cele mai frumoase filme de dragoste vazute pana acum. Imagini pline de poezie, fragmente care dau frau liber imaginatiei, culori intense, muzica patrunzatoare. Cui i-a placut Amelie ii va placea si acest film.
emma20
pe 27 Aprilie 2010 12:10
filmul dupa parerea mea e grozav iar coloana sonora e nemaipomenita un film care merita vazut
Singuri pe lume. Sau poate ca nu. Poate ca doi. Senzatia ca acolo, undeva mai exista cineva la fel. Senzatia de deja-vu atunci cand trecem pe langa o persoana pe care n-am mai intalnit-o niciodata. Sau poate ca s-a mai intamplat? Intr-o alta lume, intr-o alta viata? Kieslowski si mai profund, mult mai criptic decat in ,,Decalog,,. Genul de film care necesita o pregatire speciala, intrarea intr-o anumita atmosfera, foarte solicitant din punct de vedere emotional si intelectual. De vazut si de ravazut pentru a incerca sa-i patrunzi toate simbolurile, toate sensurile. Excelenta Irene Jacob, un premiu de interpretare la Cannes cat se poate de onorabil.
Misterios prin constructie, Viata Dubla a Veronicai nu poate fi pe deplin inteles de nici un muritor. Oricat ai cauta sa descifrezi enigmele acestui film, e cu neputinta sa cuprinzi toata simbolistica acestei povesti aflata la granita realului cu visul. Veronica este reala, traieste si iubeste ca orice tanara. Dar ea accepta sa se sacrifice pentru un scop mai presus de fiinta ei. A fost inzestrata cu o voce nepamanteana si nu poate sa lasa un astfel de dar sa se piarda, chiar daca asta o ucide.
Si atunci o alta Veronica ii ia locul in poveste. Este cea despre care prima tanara spunea ca o simte ca fiindu-i alaturi, ca facand parte din viata ei, din ea insasi. Chiar si-au intersectat odata drumurile, intamplator si s-au vazut. Aceasta a doua Veronica simte deodata nevoia sa renunte la orele de canto. E un sacrilegiu ii spune profesorul, dar ea stie ca trebuie sa o faca. De ce? Cand a decis asta? Nu ni se dezvaluie in film. Misterul se adanceste prin acea corespondenta nesemnata in care primeste o sfoara ce fusese o legatoare a unei mape. Dar parca o cunostem... Am mai vazut-o undeva. E aceeasi pe care prima Veronica a rupt-o de emotie atunci cand a sustinut concursul de admitere in corul filarmonicii din Cracovia. Intelesuri de nepatruns prin rational sau prin logica. Cum a ajuns sfoara la acesta Veronica din Paris? Cine i-a trimis-o? Intrebari fara raspuns, sau poate raspunsul e dincolo de aceasta lume.... Lumina, lumina care o orbeste o conduce pe tanara spre a identifica ce inseamna ata misterioasa primita in plic. Dar ce e aceasta lumina? Sau cine e? De unde vine ea? Vedem ca nu are sursa de provenienta, ca nu e creata de nimic. Sa fie o prezenta angelica? Oare prima Veronica a incetat sa mai existe pentru ca cea de-a doua sa traiasca? Oare odata ce s-au intalnit una pe alta, paradoxul existentei aceleasi persoane in doua locuri diferite, in acelasi timp si univers a inceput oare sa se manifeste? Dupa ciocnirea hazardata, nu mai era, din acel moment, loc in aceasta lume decat pentru o singura Veronica? Intrebari si iarasi intrebari.
Si totusi, pe langa tot acest necunoscut, eu l-am regasit pe Kieslowski omul, transpus in toata acesta dedublare. Este practic o lupta a regizorului cu el insusi, o viata dubla a lui Krzysztof Kieslowski. De ce? Sa unim toate acele perspective asupra lumii, obtinute privind prin: sticla diforma, (geamul trenului), prin globul translucid, (Veronica privind imaginea rasturnata prin sfera), prin lentila ochelarilor, (tatal Veronicai lucrand sau Alexandre privind poza) sau prin lupa, (instrumentul folosit la marirea stampilei de pe plic). Toate acestea tradeaza o vedere a unui om de film, obisnuit sa priveasca realitatea prin lentila obiectivului de filmat. Un regizor al vietii de zi cu zi. Apoi dualitatea personajului, a nationalitatilor celor doua tinere, Polonia si Franta; nu e oare si lupta interioara pe care o duce Kieslowski insusi? El care se vede constrans sa se mute din patria lui intr-una adoptiva, doar pentru a putea crea fara cenzura si in conditii decente? Toate acele fundaluri ce arata deslușit cladirile vechi, roase de egrasie si care gazduiesc artistii sunt o critica fatisa pe care regizorul o expune in speranta ca cineva in Polonia va schimba ceva. Momentul in care Veronica arunca mingea in tavanul acelui gang si din el cade tencuiala macinata de umiditate... Chiar daca in film momentul este cum nu se poate mai poetic redat, acea pulbere parand o ploaie de aur, mesajul e totusi cat se poate de clar. E una dintre conditiile din cauza carora artistii mor, se imbolnavesc, dispar din Polonia. Este probabil filmul cel mai explicit ca forma de protest al regizorului polonez.
Pelicula se incheie cu povestea spusa de Alexandre, care este totodata si secretul existentei Veronicai. Nimeni nu o intelege asa cum o face el. I-a ghicit taina, i-a dezvaluit misterul intregii sale existente. Si Veronica se simte stanjenita. Una e ca cineva sa iti ghiceasca inima si alta e ca viata ta sa fie pusa la dispozitia tuturor, intr-o carte. In acest caz, cand te simti in primejdie, un singur lucru poti sa faci. Sa te intorci acasa, acolo unde te simti ocrotit. Asta va face si ea. Interesant e ca versiunea Americana a discului include si un final alternativ, in care odata ajunsa acasa, tanara fuge sa isi imbratiseze tatal ce tocmai ii iesea in intampinare. Un astfel de finalul confirma in mare masura acea nevoie a Veronicai de a fi protejata dupa ce a fost atat de brutal deposedata de cea mai mare enigma a vietii sale.
Si ar mai fi de vorbit despre splendida Irène Jacob, sublima in acest film, depre imagine cu tonalitatea ei fantasmagorica, despre muzica ingereasca a lui Zbigniew Preisner, ... dar ce review ar iesi! Nuvela nu alta.
Concluzie: Un film greu, simplu ca subiect, construit ca o sarada la care oricate raspunsuri ai cauta, niciodata nu vei fi capabil sa cuprinzi intreaga lui semnificatie. Nota 7,84! De vizionat, revizionat, re-revizionat... samd.
Doua vieti,doua suflete legate de un fir de ata numit-Existenta.
Doua vieti ca doua papusi ce penduleaza pe acelasi leagan si in care visul unuia este realitatea celuilalt.
Mereu gandim si actionam la persoana 1 a singular-Eu....Dar daca de acest Eu se leaga un celalalt Eu?Daca este un joc de Cauza si Efect intre doua vieti "paralele"?