Părerea criticului
Mostra de salbaticie le-a ajuns, asa ca, dupa ce toata lumea da din labe pe un cover la "I Like to Move It" al celor de la Real 2 Real, leul Alex, zebra Marty, girafa Melman si hipopotamita Gloria se urca la bordul avionului pilotat de "eficientul" commando de pinguini si pornesc spre New York. Problemele cu benzina ii obliga pe cei patru, insotiti si de regele Julian al lemurilor, sa recurga la o aterizare fortata in savana africana, unde Alex da peste parintii lui.
Nu mai conteaza care parte a seriei este mai buna (oricum urmeaza o a treia), ci faptul ca o multime de copii vor rade in hohote la aceasta "evadare in Africa". Adultii vor chicoti din cand in cand si vor admira grafica excelenta (de, a costat 150 de milioane de dolari), chiar daca avalansa de referinte din prima parte lipseste aproape cu desavarsire de aceasta data. Daca in 2005 trimiterile la Care de foc sau Planeta maimutelor sau American Beauty te faceau sa te simti ca intr-un concurs de trivia, in 2008 Africa e mult mai ofertanta decat Madagascarul in ceea ce priveste situatiile trasnite, deci scenaristii nu mai recurg la glume cu directie.
Un lucru care-ti sare in ochi la Madagascar 2: zici ca e un "Sex and the City" animat. Nu ti-e greu sa ti le imaginezi pe sofisticatele Carrie, Samantha, Charlotte si Miranda cu blana/dungi/gat lung si rotunjimi generoase, luptandu-se sa se afirme intr-o jungla populata nu de PR-isti, designer-i de moda si barmani, ci de copii ale lor aproape identice, dar mult mai... provinciale. Nici sexul nu lipseste din Madagascar 2, caci Gloria, ajunsa in salbaticie, incepe sa viseze la intalniri romantice sau, de ce nu, imperechere.
Astfel, Alex, "regele New York-ului", este atat de naiv in ceea ce priveste obiceiurile africane incat crede ca celebrul sau dans de la gradina zoologica il indreptateste sa devina si regele grupului de lei din Africa. Esecul dureros (intr-un plot care seamana dezamagitor de mult cu Regele Leu al celor de la Disney) il face pe Alex sa-si reevalueze relatiile si provoaca si una dintre cele mai importante rasturnari de situatie ale filmului: pana la urma la Roma faci ce fac romanii, dar uneori este necesara o abordare diferita ca sa-i iei prin surprindere.
Pe principiul multiplicarii folosit de Disney in ultimul Piratii de Caraibe, Marty are si el o problema. Zebra cea isterica se trezeste inconjurata de sute de copii ale sale, in stare sa... scuipe la fel de bine, har pe care Marty si-l credea unic. Lui Marty nu prea-i convine sa se descopere un oarecare, asa ca se descarca si el pe cine poate.
Cat despre Gloria, aceasta gaseste in baltoaca de namol un musculos hipopotam pe nume Moto-Moto (adica Fierbinte-fierbinte) si, desi femela emancipata, isi da seama ca implinirea vine din convietuire si procreere. Spre deosebire de prima parte, in care franchetea ei era neglijata de scenaristi, Gloria este punctul central al unora dintre cele mai bune poante din Madagascar 2. Nu acelasi lucru se poate spune despre ipohondrul Melman si despre histrionicul rege Julian, care trebuie sa se multumeasca cu treceri atat de meteorice prin cadru, incat mai bine ar fi ramas in Madagascar.
Ce mai, Escape 2 Africa nu exceleaza la capitolul poveste sau umor, dar provocarile simple, familiar-familiale, si un punct culminant retezat de un happy-end surprinzator de inchis s-ar putea sa nu dezamageasca un public care-l asteapta ca pe un al doilea Titanic. Continuarea in 2011, cand grupul vesel ajunge obligatoriu in New York.
Nu mai conteaza care parte a seriei este mai buna (oricum urmeaza o a treia), ci faptul ca o multime de copii vor rade in hohote la aceasta "evadare in Africa". Adultii vor chicoti din cand in cand si vor admira grafica excelenta (de, a costat 150 de milioane de dolari), chiar daca avalansa de referinte din prima parte lipseste aproape cu desavarsire de aceasta data. Daca in 2005 trimiterile la Care de foc sau Planeta maimutelor sau American Beauty te faceau sa te simti ca intr-un concurs de trivia, in 2008 Africa e mult mai ofertanta decat Madagascarul in ceea ce priveste situatiile trasnite, deci scenaristii nu mai recurg la glume cu directie.
Un lucru care-ti sare in ochi la Madagascar 2: zici ca e un "Sex and the City" animat. Nu ti-e greu sa ti le imaginezi pe sofisticatele Carrie, Samantha, Charlotte si Miranda cu blana/dungi/gat lung si rotunjimi generoase, luptandu-se sa se afirme intr-o jungla populata nu de PR-isti, designer-i de moda si barmani, ci de copii ale lor aproape identice, dar mult mai... provinciale. Nici sexul nu lipseste din Madagascar 2, caci Gloria, ajunsa in salbaticie, incepe sa viseze la intalniri romantice sau, de ce nu, imperechere.
Astfel, Alex, "regele New York-ului", este atat de naiv in ceea ce priveste obiceiurile africane incat crede ca celebrul sau dans de la gradina zoologica il indreptateste sa devina si regele grupului de lei din Africa. Esecul dureros (intr-un plot care seamana dezamagitor de mult cu Regele Leu al celor de la Disney) il face pe Alex sa-si reevalueze relatiile si provoaca si una dintre cele mai importante rasturnari de situatie ale filmului: pana la urma la Roma faci ce fac romanii, dar uneori este necesara o abordare diferita ca sa-i iei prin surprindere.
Pe principiul multiplicarii folosit de Disney in ultimul Piratii de Caraibe, Marty are si el o problema. Zebra cea isterica se trezeste inconjurata de sute de copii ale sale, in stare sa... scuipe la fel de bine, har pe care Marty si-l credea unic. Lui Marty nu prea-i convine sa se descopere un oarecare, asa ca se descarca si el pe cine poate.
Cat despre Gloria, aceasta gaseste in baltoaca de namol un musculos hipopotam pe nume Moto-Moto (adica Fierbinte-fierbinte) si, desi femela emancipata, isi da seama ca implinirea vine din convietuire si procreere. Spre deosebire de prima parte, in care franchetea ei era neglijata de scenaristi, Gloria este punctul central al unora dintre cele mai bune poante din Madagascar 2. Nu acelasi lucru se poate spune despre ipohondrul Melman si despre histrionicul rege Julian, care trebuie sa se multumeasca cu treceri atat de meteorice prin cadru, incat mai bine ar fi ramas in Madagascar.
Ce mai, Escape 2 Africa nu exceleaza la capitolul poveste sau umor, dar provocarile simple, familiar-familiale, si un punct culminant retezat de un happy-end surprinzator de inchis s-ar putea sa nu dezamageasca un public care-l asteapta ca pe un al doilea Titanic. Continuarea in 2011, cand grupul vesel ajunge obligatoriu in New York.
