Un film foarte bizar dar cine e obisnuit cu filmele lui Roy Andersson o sa il aprecieze.Nu e cel mai bun film al sau dar. l-am urmarit cu placere.
into_the_labyrinth
pe 22 Iulie 2015 01:13
Un adevărat festival al absurdului, o cavalcadă de gaguri şi întâmplări pline de un umor (aproape) negru, dar şi o privire caustică şi lucidă aruncată asupra firii umane (şi a egoismului de care dăm dovadă în multe dintre alegerile noastre), toate acestea le veţi găsi în Sanger fran andra vaningen, o peliculă în primul rând originală, amuzantă, deşi dramatică, care va face deliciul amatorilor de neconvenţional. Pe scurt, o suită de lecţii de viaţă servite cu un umor acid, o meditaţie dulce-amară asupra firii şi condiţiei umane. O recomand şi eu, la rându-mi, alături de o notă (9) care constituie o dovadă de reală apreciere şi chiar de admiraţie.
zeno.marin
pe 19 Iunie 2012 21:46
Sa luam de pilda titlul - corect ar fi "Cantece de la alt etaj" si nu "Cantece de la etajul doi". Mai gresesc si englezii cand traduc, nu doar noi...
Filmul e presarat cu umor negru, chiar putin over-acted, si plin multe insertii pe cat de bizare pe atat de inutile daca n-ar fi metafore. Poate ca sunt chiar metafore (vezi renuntarea la credinta in final), dar poate sunt simple decoruri menite sa produca diversiuni si cadem noi in capcana supra-interpretarii....
Ce sa mai spun? Ca e putin grotesc, eliptic, cu cateva puseuri suprarealiste, de la corul de opereta din autobuz la batranul amiral senil ce-si primeste omagiile pe plosca la misterioasa scena cu tineretea sacrificata. Impresia e ca naratiunea, cu reveniri si intortocheri ce se dovedesc fara un sens anume, se ramifica in toate directiile, anarhic si imprevizibil. Previzibila sau nu, sa luam scena cu scamatorul care traforeaza un voluntar. Ei bine este stranie, dar nu reusesc sa-i gasesc un sens altul decat ca se asorteaza cu alte scene nu mai putin absurde.
Totul e pe cat de criptic si rupt de un context intelibibil pe atat de static. Parca am vedea la nesfarsit o sala de asteptare in care linistea e rupta doar ed versurile fiului nebun - "iubit fie cel ce sade". Lent, fara contur clar ci doar cateva elemente de sustinere (un blocaj de trafic sau o demonstratie a unor oameni care se autoflageleaza) filmul da impresia ca nu are un centru de greutate. Si chiar nu are, pentru ca probabil nu are nevoie.
Hors concours - Thumbs up - doar pentru ca e straniu.
jansic
pe 02 Iulie 2010 17:50
as indrazni sa spun ca Songs from the second floor se aseamana cu Du levande. Episoade din viata unor oameni obisnuiti cu mai multe substraturi. E in orice caz un film mult mai bun decat unul supra promovat sau decat productiile americane scoase pe banda rulanta.
pe 09 Februarie 2007 16:55
un film senzational ! difuzat incredibil pe tvr cultural !
pe 19 Iulie 2005 08:49
un film ca o intalnire cu niste oameni deosebiti,cu idei exceptional de contorsionate,oameni pe care vrei sa-i vezi in fiecare zi,oameni in care vrei sa te transformi.cinefililor, vedeti!!!!
Filmul e presarat cu umor negru, chiar putin over-acted, si plin multe insertii pe cat de bizare pe atat de inutile daca n-ar fi metafore. Poate ca sunt chiar metafore (vezi renuntarea la credinta in final), dar poate sunt simple decoruri menite sa produca diversiuni si cadem noi in capcana supra-interpretarii....
Ce sa mai spun? Ca e putin grotesc, eliptic, cu cateva puseuri suprarealiste, de la corul de opereta din autobuz la batranul amiral senil ce-si primeste omagiile pe plosca la misterioasa scena cu tineretea sacrificata. Impresia e ca naratiunea, cu reveniri si intortocheri ce se dovedesc fara un sens anume, se ramifica in toate directiile, anarhic si imprevizibil. Previzibila sau nu, sa luam scena cu scamatorul care traforeaza un voluntar. Ei bine este stranie, dar nu reusesc sa-i gasesc un sens altul decat ca se asorteaza cu alte scene nu mai putin absurde.
Totul e pe cat de criptic si rupt de un context intelibibil pe atat de static. Parca am vedea la nesfarsit o sala de asteptare in care linistea e rupta doar ed versurile fiului nebun - "iubit fie cel ce sade". Lent, fara contur clar ci doar cateva elemente de sustinere (un blocaj de trafic sau o demonstratie a unor oameni care se autoflageleaza) filmul da impresia ca nu are un centru de greutate. Si chiar nu are, pentru ca probabil nu are nevoie.
Hors concours - Thumbs up - doar pentru ca e straniu.