Părerea criticului
Paradoxal, înainte să amuze, The House sau Operațiunea „Cazinoul” va trezi nostalgii publicului român care, imediat după Revoluție, era în plină maturitate și cu gândul la „un mic business”.
Filmul are mai multe în comun cu România anilor 1990 decât ne-am putea imagina. O mică afacere în garajul de la bloc și jocul la Bingo sună cunoscut? Sunt două elemente ce ar putea defini anii 90 în România.
Ei bine, filmul The House sau Operațiunea „Cazinoul” va suna foarte plauzibil mai degrabă pentru publicul român decât pentru cel american. O familie aflată în imposibilitatea de a plăti studiile fiicei pune la cale un o mică afacere, în subsolul casei. Aleg să deschidă un cazinou ilegal.
Premisa de la care pleacă filmul e în sine un procedeu de construire a umorului - e vorba de contradicția între scopuri și mijloace. Scott Johansen (Will Ferrell) vrea să deschidă un cazinou, dar îi este imposibil să facă mental o simplă adunare. Cifrele îl sperie, îl paralizează. Apoi, odată cazinoul deschis, trebuie să aibă grijă de trișori. Un urs blând, un tată de familie, ajunge să recurgă la mijloace care i-ar intimida și pe cei mai periculoși interlopi. Pe de altă parte, pun la cale un plan de afacere, dar dintre toate variantele o aleg pe cea mai improbabilă și riscantă - un cazinou... și acela ilegal.
Cu toate astea, operațiunea „Cazinoul” e, totuși, o comedie fără prea mult haz.
Amy Poehler are o blazare pe care o actriță nu ar trebui să o aibă, pare spectatoare în propriul film, nu mi s-a părut implicată în poveste. Lenea creativă a actriței se vede mai ales într-o scenă în care cei doi soți și asociatul lor îl amenință pe pariorul șarlatan din cazinou. Toți trei se balansează în același mod vrând să pară amenințători. Au preluat probabil o indicație regizorală și nu au dus-o mai departe.
Filmul are și o serie de elemente implauzibile, care atrag atenția asupra lor tocmai pentru că umorul nu te acaparează.
Filmul are mai multe în comun cu România anilor 1990 decât ne-am putea imagina. O mică afacere în garajul de la bloc și jocul la Bingo sună cunoscut? Sunt două elemente ce ar putea defini anii 90 în România.
Ei bine, filmul The House sau Operațiunea „Cazinoul” va suna foarte plauzibil mai degrabă pentru publicul român decât pentru cel american. O familie aflată în imposibilitatea de a plăti studiile fiicei pune la cale un o mică afacere, în subsolul casei. Aleg să deschidă un cazinou ilegal.
Premisa de la care pleacă filmul e în sine un procedeu de construire a umorului - e vorba de contradicția între scopuri și mijloace. Scott Johansen (Will Ferrell) vrea să deschidă un cazinou, dar îi este imposibil să facă mental o simplă adunare. Cifrele îl sperie, îl paralizează. Apoi, odată cazinoul deschis, trebuie să aibă grijă de trișori. Un urs blând, un tată de familie, ajunge să recurgă la mijloace care i-ar intimida și pe cei mai periculoși interlopi. Pe de altă parte, pun la cale un plan de afacere, dar dintre toate variantele o aleg pe cea mai improbabilă și riscantă - un cazinou... și acela ilegal.
Cu toate astea, operațiunea „Cazinoul” e, totuși, o comedie fără prea mult haz.
Amy Poehler are o blazare pe care o actriță nu ar trebui să o aibă, pare spectatoare în propriul film, nu mi s-a părut implicată în poveste. Lenea creativă a actriței se vede mai ales într-o scenă în care cei doi soți și asociatul lor îl amenință pe pariorul șarlatan din cazinou. Toți trei se balansează în același mod vrând să pară amenințători. Au preluat probabil o indicație regizorală și nu au dus-o mai departe.
Filmul are și o serie de elemente implauzibile, care atrag atenția asupra lor tocmai pentru că umorul nu te acaparează.
