Rita Hayworth rămâne un sex-simbol, indiferent de rolul jucat. Nici aici nu se dezminte, deși apare doar în vreo 2 secvente în costum de baie. Nu cred ca poate cineva sa ii combată în mod veridic senzualitatea!... Iar in acest film răzbate în fiece secventa compatibilitatea erotică avuta cu Orson Welles...
Din pacate, acest duo, de magnitudinea altora ce au făcut istorie în cinema (Richard Burton-Elisabeth Taylor; Lawrence Olivier-Vivien Leigh), nu are parte de un scenariu solid, care sa înscrie prezentul film în topul capodoperelor! Exista sincope neacoperite (nici măcar în final), ce ar trebui sa te indemne sa-ti imaginezi tu, ca spectatori niște lucruri, fapt ce nu e pe placul multora (nici măcar al meu). Nu se explica premisele mariajului celor doi Bannister, planul crimei prezentat inițial lui Michael O'Hara e destul de șubred si incomplet argumentat, șarada morților din partea finala e la fel de inconsistenta si greu digerabila. Peste toate, acest triunghi amoros, vechi de când lumea, se conturează în alta dimensiune, mult mai colorată în comparație cu alte filme în care soțul încerca să i-o plătească cu vârf și indesat amantului.
Însă Wells, cu talentul sau fantastic, strecoară în dialoguri pilda rechinilor si nestinsei lor sete de sânge, pe care o reînvia magistral în final. Un epilog oarecum ușor de dedus, dar care recuperează din lipsa de substanță a scenariului.
Concluzia? O alta poveste clasica, reinterpretata în modul original al lui Welles, cu o parteneră ce si în viata reala ii era soție...
Aishor
pe 21 Martie 2019 20:36
Filmele vechi au un parfum aparte. Am văzut acest film pentru Rita. Nu m-a impresionat în mod deosebit, poate pentru ca actiunea e destul de galopanta, scenele par taiate, trecerea e cam brusca de la o scena la alta...Iar idila ce se vrea între cei doi e cam artificială, pe mine nu m-a convins...
cotzofica
pe 12 Aprilie 2015 11:22
Cred că synpsysul dezvăluie prea mult din plot-ul filmului, mai ales că acesta are mai puţin de 90 minute.
Destul de interesant, având în vedere vechimea lui. Cred că mai putea fi lungit în aşa fel încât să fie mai clar.
cezarika21
pe 04 Ianuarie 2015 16:17
Eternul triunghi amoros format din soţ, soţie şi amant prilejuieşte unul dintre cele mai încâlcite şi mai ciudate filme ale lui Orson Welles. Bine filmat, cu folosirea de tehnici şi de unghiuri ingenioase, "The Lady from Shanghai" este o reuşită din punct de vedere tehnic, dar are o naraţiune parţial incoerentă atât din cauza duratei reduse, cât mai ales a lipsei unor explicaţii credibile care să aducă lumină în cazul încâlcit de crimă.
Acţiunea te învăluie, te prinde şi te suceşte şi tocmai de aceea explicaţia pare atât de neverosimilă. Şarada care se joacă pe ecran între personaje care una spun şi alta gândesc te face să-ţi storci creierii, de aceea "The Lady from Shanghai" este unul dintre cele mai ciudate filme ale lui Welles. În opinia mea, Alfred Hitchcock ar fi putut realiza după acest scenariu un film mai bun decât a făcut-o Orson Welles.
lili22
pe 03 Ianuarie 2015 18:32
bine interpretat de Orson Welles, Hayworth nu mi-a facut o impresie deosebita.
cosmin_kedii
pe 04 Aprilie 2013 18:05
Pe ecran relația dintre Orson Welles și Rita Hayworth Diva este legendara i și infuzează o atmosferă fermecătoare
Unii spun că este filmul cu care Orson Welles a distrus mitul soţiei sale, Rita Hayworth.
ciobotaru
pe 27 August 2011 17:31
un film bun jucat si regizat bine , astepti in zilele noastre mult timp sa mai vezi asa ceva si tot nu ai ocazia , trebuie sa cautam in trecut acolo unde sunt capodoperele nevazute
mtraianc
pe 27 August 2011 12:29
un film ce merita vazut , o actiune asemenea unui ghem de ata incalcit
White.Lily
pe 18 Iulie 2011 16:34
The Lady from Shanghai este unul dintre filmele Ritei Hayworth, obligatoriu de vazut.
Daca inceputul filmului nu este unul prea intrigant, si cele mai interesante cadre sunt cele in care apare Rita in costum de baie, brusc, dupa vreo 40 de film, totul ia o intorsatura surprinzatoare.
Personal, filmul se bucura de unul dintre cele mai originale scenarii pe care le-am vazut pana acum iar finalul este unul mai mult decat reusit.
pe 31 Martie 2010 22:49
[...] astazi o sa cunoastem un film straniu al lui Welles, “Doamnna din Shanghai” (The Lady from Shanghai, 1948) care s-a nascut din dorinta acestuia de a reveni la genul noir si la ecranizarea unor opere [...]
Din pacate, acest duo, de magnitudinea altora ce au făcut istorie în cinema (Richard Burton-Elisabeth Taylor; Lawrence Olivier-Vivien Leigh), nu are parte de un scenariu solid, care sa înscrie prezentul film în topul capodoperelor! Exista sincope neacoperite (nici măcar în final), ce ar trebui sa te indemne sa-ti imaginezi tu, ca spectatori niște lucruri, fapt ce nu e pe placul multora (nici măcar al meu). Nu se explica premisele mariajului celor doi Bannister, planul crimei prezentat inițial lui Michael O'Hara e destul de șubred si incomplet argumentat, șarada morților din partea finala e la fel de inconsistenta si greu digerabila. Peste toate, acest triunghi amoros, vechi de când lumea, se conturează în alta dimensiune, mult mai colorată în comparație cu alte filme în care soțul încerca să i-o plătească cu vârf și indesat amantului.
Însă Wells, cu talentul sau fantastic, strecoară în dialoguri pilda rechinilor si nestinsei lor sete de sânge, pe care o reînvia magistral în final. Un epilog oarecum ușor de dedus, dar care recuperează din lipsa de substanță a scenariului.
Concluzia? O alta poveste clasica, reinterpretata în modul original al lui Welles, cu o parteneră ce si în viata reala ii era soție...
Destul de interesant, având în vedere vechimea lui. Cred că mai putea fi lungit în aşa fel încât să fie mai clar.
Acţiunea te învăluie, te prinde şi te suceşte şi tocmai de aceea explicaţia pare atât de neverosimilă. Şarada care se joacă pe ecran între personaje care una spun şi alta gândesc te face să-ţi storci creierii, de aceea "The Lady from Shanghai" este unul dintre cele mai ciudate filme ale lui Welles. În opinia mea, Alfred Hitchcock ar fi putut realiza după acest scenariu un film mai bun decât a făcut-o Orson Welles.
Daca inceputul filmului nu este unul prea intrigant, si cele mai interesante cadre sunt cele in care apare Rita in costum de baie, brusc, dupa vreo 40 de film, totul ia o intorsatura surprinzatoare.
Personal, filmul se bucura de unul dintre cele mai originale scenarii pe care le-am vazut pana acum iar finalul este unul mai mult decat reusit.