Pur și simplu remarcabil și inteligent. Din nou, Terry Gilliam a demonstrat o mare finețe cu acest film
mvpsebi
pe 12 Mai 2011 11:14
Clar nu e pt gusturile tuturor, depinde de perceptia fiecaruia. Trebuie sa ai o minte deschisa si sa fii inarmat cu ceva rabdare, sa poti urmari filmul cap-coada.
Rolurile pe care trebuie sa le joace actorii as zice ca sunt foarte dificile, insa se achita cu succes de ele, prestatii bune, convingatoare. Ce am mai remarcat au fost decorurile si tot ceea ce tine de design, make-up and whatever (nu ma pricep), mi'au atras atentia deosebit.
Insa cel mai impresionant a fost actul (sau actele) imaginatiei acelei fetite, avand in vedere ca in fapt situatia ei era una atat de cumplita. Astfel, copilaria si inocenta acestei perioade nu cred c'a fost prezentata in multe pelicule intr'un mod mai inedit si trist totodata. Iar cum s'a impletit imaginarul copilariei cu imaginarul nebuniei este iarasi de mentionat.
Un film marca Terry Gilliam, poate bizar, poate simplu, poate ambele, dar care indeamna la optimism, ceea ce reprezinta cel mai important aspect.
georgeeu
pe 25 Aprilie 2009 15:31
este un film care atinge anumite corzi, corzi vechi, corzi pe care le uiti in momentul in care te desparti de copilarie, viata te obliga sa te desparti de ea, mai trist este ca in prezent..copiii pierd inocenta mult prea devreme..un film care te surprinde prin inocenta unui copil care traieste in conditii extreme si care totusi isi pastreaza copilaria.
pe 27 Ianuarie 2007 15:39
din pacate nu am reusit sa vad filmul, ci doar afisul de la cinematograf. stiu ca mi-a placut fraza scrisa sub imagine, era ceva de genul "du-ma acolo undeva, sus". Ma ajuta si pe mine cineva cu varianta completa si corecta?
pe 15 Decembrie 2006 14:48
Interesant. Intrigant. O lume in care se amesteca inocenta si candoare jocului, a basmului cu chestiile legate de viata pe care vrei sa le tii ascunse, nu in vazul lumii.
pe 15 Noiembrie 2006 22:27
Oribil. Cu greu se putea realiza un film mai prost.
pe 13 Noiembrie 2006 10:51
Sunt 5 stele pe care pe alocuri le suporti greu, intr-o experienta cinematografica care iti forteaza cateva bariere mentale. Interpretarea principala e pur si simplu bijuterie, imaginea te lasa mut. Un copil care trebuie sa faca fata nebuniei lumii...
Rolurile pe care trebuie sa le joace actorii as zice ca sunt foarte dificile, insa se achita cu succes de ele, prestatii bune, convingatoare. Ce am mai remarcat au fost decorurile si tot ceea ce tine de design, make-up and whatever (nu ma pricep), mi'au atras atentia deosebit.
Insa cel mai impresionant a fost actul (sau actele) imaginatiei acelei fetite, avand in vedere ca in fapt situatia ei era una atat de cumplita. Astfel, copilaria si inocenta acestei perioade nu cred c'a fost prezentata in multe pelicule intr'un mod mai inedit si trist totodata. Iar cum s'a impletit imaginarul copilariei cu imaginarul nebuniei este iarasi de mentionat.
Un film marca Terry Gilliam, poate bizar, poate simplu, poate ambele, dar care indeamna la optimism, ceea ce reprezinta cel mai important aspect.