Părerea criticului
Filmul capata viata prin doua scene captivante: o operatiune care scapa de sub control si ia o turnura neasteptata si o urmarire de masini in ploaie. Insa ele sunt nelalocul lor intr-un film mocnit si contemplativ, care pune prea mult accent pe o teza morala. Ceea ce lipseste dintr-un film altfel captivant sunt micile surprize care ar putea sa-l departajeze de restul filmelor cu gangsteri. Si totusi, productia are un mare merit: pare mult mai profounda si mai incarcata de semnificatie decat este, de fapt. Pe langa asta, sunt declaratiile Evei Mendes de la Cannes - unde a avut loc avanpremiera filmului - despre prima ei scena de sex din cariera, despre inhibitii si cum le-a alungat cu un pahar de tarie. Prin astea va ramane, probabil, cunoscut - filmul.
Povestea lui James Gray - Noaptea e a noastra/We Own The Night se joaca permanent cu niste elemente familiare cinefilului, ce leviteaza intre clasic si desuet: doi frati se afla de parti diferite ale legii; imigranti din prima generatie, bat la poarta visului american prin procedee ilegale.
Familie, fidelitate, pacat, iertare, sacrificiu, violenta. Mare parte din registrul grav al filmului se trage din lunga traditie de povesti despre mafie, precum Nasul sau Cartita – si, intr-o mai mica masura, din celelalte filme ale lui Gray – Little Odessa si The Yards. E greu de spus a cui e vina: fie e vorba de o abordare conservatoare din partea regizorului, fie de neputinta de a aduce lucruri noi pe ecran...
Elementul de coeziune, din punct de vedere emotional, al distributiei este Joaquin Phoenix - care joaca rolul celui rau, fiu al unei familii din Brooklyn (din care, altminteri, toti barbatii sunt politisti si respecta cu onoare legea). Insa, spre deosebire de fratele sau cinstit - Mark Wahlberg, care a pasit cuminte pe urmele tatalui politist, Phoenix si-a schimbat numele si a pornit pe cont propriu in conducerea unui club de noapte, avand in spate mafia rusa.
Pe masura ce Phoenix devine tot mai agresiv ca jucator pe piata drogurilor – determinat si de un infricosator mafiot jucat de Alex Veadov – declara razboi deschis impotriva politiei. Conflictul duce la victime, si e firesc sa iasa la iveala - in ceea ce-l priveste pe Phoenix - constiinta si simtul fratern. Insa schimbarea taberei are consecinte primejdioase pentru el si prietena lui, Eva Mendes.
Povestea lui James Gray - Noaptea e a noastra/We Own The Night se joaca permanent cu niste elemente familiare cinefilului, ce leviteaza intre clasic si desuet: doi frati se afla de parti diferite ale legii; imigranti din prima generatie, bat la poarta visului american prin procedee ilegale.
Familie, fidelitate, pacat, iertare, sacrificiu, violenta. Mare parte din registrul grav al filmului se trage din lunga traditie de povesti despre mafie, precum Nasul sau Cartita – si, intr-o mai mica masura, din celelalte filme ale lui Gray – Little Odessa si The Yards. E greu de spus a cui e vina: fie e vorba de o abordare conservatoare din partea regizorului, fie de neputinta de a aduce lucruri noi pe ecran...
Elementul de coeziune, din punct de vedere emotional, al distributiei este Joaquin Phoenix - care joaca rolul celui rau, fiu al unei familii din Brooklyn (din care, altminteri, toti barbatii sunt politisti si respecta cu onoare legea). Insa, spre deosebire de fratele sau cinstit - Mark Wahlberg, care a pasit cuminte pe urmele tatalui politist, Phoenix si-a schimbat numele si a pornit pe cont propriu in conducerea unui club de noapte, avand in spate mafia rusa.
Pe masura ce Phoenix devine tot mai agresiv ca jucator pe piata drogurilor – determinat si de un infricosator mafiot jucat de Alex Veadov – declara razboi deschis impotriva politiei. Conflictul duce la victime, si e firesc sa iasa la iveala - in ceea ce-l priveste pe Phoenix - constiinta si simtul fratern. Insa schimbarea taberei are consecinte primejdioase pentru el si prietena lui, Eva Mendes.
