Domhnall Gleeson (miniseria Run), despre a lăsa totul pentru prima iubire: „Nu aș avea curajul să fac asta”

Dincolo de tensiunea erotică între protagoniștii din Run, miniseria mai are un as în mânecă - trecutul celor doi vine din urmă, o tensiune planează permanent asupra personajelor

HBO GO are în pregărire - pentru lansare în România pe 13 aprilie - o nouă serie originală, cu Domhnall Gleeson și Merritt Wever protagoniști, numită Run. Miniseria, scrisă de scenaristele serialelor premiate Killing Eve și Fleabag, o urmărește pe Ruby - care își părăsește viața de suburbie pentru a se alătura lui Billy într-o călătorie de-a lungul Americii. Dincolo de tensiunea erotică între protagoniștii din Run, flirtul, euforia lăsatului în urmă a tot, și senzația de libertate pe care ți-o dă făcutul a unor astfel de lucruri nebunești, sentimentul adolescentin că totul e permis, retrăit la vârsta maturității, miniseria mai are un as în mânecă - trecutul celor doi vine din urmă, o tensiune planează permanent asupra personajelor, pentru ca totul să ia o întorsătură întunecată spre final.

HBO România a pus la dispoziția Cinemagia un interviu cu Domhnall Gleeson (l-am văzut cel mai recent în rolul generalului Hux în Star Wars: The Rise of Skywalker). Acesta a sintetizat miniseria - „În esență, este despre acest tip și această tipă care nu s-au văzut de peste 15 ani, dar care amândoi cred că celălalt este iubirea vieții lor”. Iată interviul integral:  

Cum ai ajuns să fii implicat în Run și ce te-a atras la proiect?

Tocmai terminasem un proiect dificil, care m-a marcat din punct de vedere emoțional. Am fost extrem de mândru de el, dar simțeam nevoia de a continua cu un proiect ceva mai lejer. I-am spus asta agentului meu și acesta a zis că tocmai primiseră un scenariu de televiziune. Nu mă gândisem cu adevărat să lucrez la un proiect de televiziune pentru că iubesc filmele, iubesc felul în care funcționează și îmi place că povestea se termină în 90 de minute - sunt conștient că sunt în minoritate în această perspectivă, apropo! Dar am zis „ok”, o să citesc scenariul oricum. Era vorba despre Run și mi s-a părut incredibil. Deja eram un fan enorm al lui Phoebe Waller-Bridge și Vicky Jones, așa că am avut o întâlnire cu ele despre proiect și mi-a plăcut ce au avut de zis despre cum s-ar desfășura restul show-ului. Era despre iubire și avea potențial nesfârșit. Șansa de a lucra cu aceste persoane sclipitoare la ceva atât de amuzant, de proaspăt și plin de entuziasm a fost prea excelentă pentru a fi ratată.

Run sfidează ideea de gen - combină comedia cu elemente de romantism și thriller. Cumva te-a atras și acest lucru?

Absolut. E greu de descris, dar mi-a plăcut cât de neobișnuit era și faptul că nu alege un gen definitiv. Părțile mele preferate sunt cele care au izul de Before Sunset, dar există și alte elemente care se petrec între momentele romantice și care duc povestea mai departe. Ești constant interesat de ce vor face mai apoi și unde va ajunge relația lor. E o dinamică drăguță cu care să te joci.

Te-a entuziasmat ideea de a juca alături de Merritt Wever?

Foarte mult. Am fost încântat atunci când s-a alăturat proiectului. Știam oameni care au lucrat cu ea și știau că este capabilă de lucruri extraordinare. Din interpretările ei pe care le-am văzut până acum, niciodată nu a fost sub „grozavă” în proiectele ei anterioare. Știam că va fi grozav să jucăm împreună în scene. Câteodată lucrăm în moduri diferite, dar tot ce contează este ce se întâmplă atunci când se filmează și ce ajunge la public, pe ecran. Mereu m-am simțit într-un loc stabil cu Merritt. În scenele de unu la unu, trebuie să-i răspunzi celuilalt în moment. Merritt este absolut superbă la asta și e incredibil de jucat cu ea. Am fost norocos să mă pot baza pe ea.

Ce ne poți spune despre personajul tău, Billy Johnson?

Este un guru self-help de succes, dar e foarte mincinos. Și față de sine, dar și față de alți oameni. Am jucat vreo doi antagoniști până acum, dar nu m-am gândit niciodată la Billy în felul acesta. Înțeleg că există părți ale caracterului său care sunt îngrozitoare, dar cred că încearcă să fie mai bun. Asta nu e o scuză pentru oameni în viața reală, însă este pentru un conflict dramatic! El este capabil de schimbare și dacă este, Ruby [Richardson, personajul lui Merritt Wever] este personajul cu care ar trebui să fie ca schimbarea să aibă loc. Deși nici Ruby nu cred că este perfectă. Există și aspecte ale personalității care țin mai mult de antieroi decât de eroi. Sunt o pereche foarte bună. Amândoi au laturi ascuțite, dar povestea nu le netezește, ci le accentuează, ceea ce mi s-a părut o idee foarte bună.

Te-ai documentat consistent în ceea ce privește guru motivaționali sau life coaches?

Nu prea, pentru că modul în care Billy a ajuns la cariera lui a fost neobișnuită, neplanificat. Mă gândesc că a crescut din abilitatea lui de a fi cel mai fermecător dintr-o încăpere. M-am concentrat mai mult pe partea de a fi sigur că este o persoană capabilă de a avea acea carieră. De asemenea, cred că se schimbă și depinzând de cine este în încăpere. Singura persoană cu care este sincer e Ruby. O minte și pe ea, dar dacă reușește să fie sincer cu cineva, acea persoană e Ruby. Acesta este un contrapunct bun pentru toate celelalte lucruri care se petrec cu el și minciunile pe care le spune în alte locuri.

Ai fost încântat de faptul că ți-ai putut păstra accentul irlandez și că ai putut rosti niște înjurături?

Mi-a plăcut, dar în general prefer să joc alte accente, oricât de „pervers” ar suna acest lucru. Accentele sunt un punct de acces simplu într-un personaj, sau cel puțin asta gândesc eu. Un accent nu schimbă pe nimeni, dar schimbă percepția lor și felul în care lumea se comportă cu ei. Și îmi face foarte mare plăcere să încerc diverse accente. Să rostești rapid replicile într-un accent este un mod valoros de a le învăța și de a cunoaște mai bine acel personaj. Dar a fost cumva distractiv să nu fie nevoie să mă gândesc prea mult la accent de această dată. E un obstacol în minus în calea către personaj. Cât despre înjurături… Ca să fiu sincer, situația nu a fost prea diferită de cum au stat lucrurile pe platouri. La filmări sau în afara filmărilor, a fost cam la fel!

Care au fost momentele tale preferate de filmat?

Mi-a plăcut când eram în toiul unei relații. Când, indiferent de ce spuneam sau făceam, secvența de filmat era despre relația noastră și dinamica în schimbare. Mi-a plăcut și când ne mișcam și cunoșteam personaje noi, precum personajul lui Archie Panjabi (fosta asistentă a lui Billy, Fiona) sau personajul lui Phoebe (Waller Bridge, Laurel).

Și ți-a plăcut să călătorești atât de mult cu trenul?

Cu siguranță. Am călătorit cu trenul de-a latul Americii atunci când eram mai tânăr, într-o perioadă de schimbări și de descoperiri în viața mea. Când am citit scenariul, am fost uimit de asemănările cu propria mea experiență și cu întrebările pe care mi le puneam la vremea respectivă. Nu am fost chiar nostalgic, dar scenariul m-a întors într-un anumit loc, ceea ce a fost interesant.

Ți se pare romantică ideea de a reaprinde iubiri vechi?

Sigur. Iubirea vieții tale, pe care nu o mai vezi și cu care apoi ești reunit - aceasta este o mare temă în dramă și în arta de a spune povești. E un lucru foarte puternic, mai ales dacă este vorba și de prima ta iubire. Acest lucru adaugă un întreg strat. E un lucru frumos și interesant despre care să vorbești, indiferent de vârstă. Acele revelații și conversații despre experiențe împărtășite de Billy și Ruby sunt minunate și îți dezvăluie multe în timpul acestei povești haotice. Le explorează relația într-un mod proaspăt și plăcut.

Este Billy un romantic incurabil în esența lui?

Billy face totul cât de bine poate până când devine prea greu pentru el. Așa este el în orice aspect al vieții lui, în afară de momentele în care este cu Ruby. Motivul pentru care el este așa e, parțial, felul în care relația lor l-a schimbat. El chiar credea că ei vor fi împreună pentru totdeauna. Cred că și-a petrecut 15 ani gândindu-se că, dacă s-ar împăca cu Ruby, viața lui ar fi mai bună - și apoi, brusc, acest lucru pare să se întâmple.

Cum ai descrie „Run” unui străin?

Nu aș compara acest serial cu nimic altceva. M-aș concentra pe lucrurile care îl fac unic și pe premisa centrală. În esență, este despre acest tip și această tipă care nu s-au văzut de peste 15 ani, dar care amândoi cred că celălalt este iubirea vieții lor. Nu au mai fost în contact, dar au făcut un pact în trecut: dacă unul dintre ei îi trimite celuilalt un SMS cu textul „Fugi”, vor renunța la tot și vor pleca împreună cu trenul pentru a traversa America. Cred că acest punct de pornire este suficient. Asta îmi spune tot ce am nevoie să știu și dacă voi fi interesat să aflu ce se întâmplă pe mai departe. Știu că atunci când am auzit premisa, am fost foarte, foarte interesat!  

Cum se înscrie „Run” în filmografia ta de până acum?

Tot ce încerc să fac este să lucrez cu oameni talentați și de treabă la proiecte diferite de ce am făcut până atunci. Cred că acestea sunt cele două criterii de bifat. A fost grozav să lucrez la o comedie după toate lucrurile dramatice. Am simțit multă bucurie în timpul producției și sper că spectatorii vor simți același lucru atunci când se uită la serial.

Tu, personal, ți-ai dorit vreodată să fugi în lume?

Momentan nu pot fugi nicăieri, având în vedere perioada de izolare! Dar înțeleg tentația de a te urca într-un tren și de a traversa America. Cred că oricine se simte copleșit în anumite momente, oricine se simte îngrijorat de deciziile pe care le-a luat și simte că și-a construit un fel de închisoare. Cred că acest lucru va rezona cu mulți oameni. Înțeleg de ce Billy și Ruby simt asta, deși nu sunt sigur că aș avea curajul de a face ce fac ei.

Ce simți legat de ideea că premiera show-ului are loc în această perioadă ciudată?

Cu siguranță în momentul acesta în lume se petrec lucruri mai importante, dar show-ul ar putea oferi o evadare plăcută. Elementele care m-au atras la „Run” - faptul că este diferit, amuzant, incitant și despre dragoste - sunt în continuare momente pentru a-l urmări, fie că ești izolat, fie că nu. Am lucrat cât de bine am putut la proiect și sunt mândru de el. Sper doar că o să le placă și spectatorilor. Rămânem doar să așteptăm să vedem