Între vis și realitate - Dreams (Sex Love)

După ce a luat Ursul de Aur anul acesta la Berlinală, ultimul film din trilogia Sex-Love-Dreams este disponibil în cinematografele din România.

Regizorul norvegian Dag Johan Haugerud a lansat pe parcursul unui an trei drame care abordează complexitatea sentimentelor și a relațiilor interumane. Cel din urmă, multipremiatul Dreams (Sex Love), o urmărește pe naratoarea Johanne (Ella Øverbye), o dansatoare de liceu, într-o călătorie de autodescoperire catalizată de realizarea că este îndrăgostită de profesoara ei de franceză Johanna (Selome Emnetu). Pentru a păstra vie memoria acestor prime emoții intense, adolescenta documentează într-un jurnal toată interacțiunea dintre ele, căreia îi adaugă propriile fantezii. Astfel linia dintre realitate și ficțiune se estompează.

Când bunica (Anne Marit Jacobsen) și mama ei (Ane Dahl Trop) citesc textul fetei, discuția se mută destul de repede de pe conținut pe stilul unic și visceral de a scrie, iar ce trebuia să rămână o mărturie a unei experiențe profund personale are potențial să devină un debut de succes. Cele trei femei din generații diferite își revizitează cu această ocazie primele iubiri, dorințele neîmplinite și visurile ascunse.

Coregrafia din scena de vis a bunicii și povestirea retrospectivă a întâmplărilor conferă narațiunii un aer fantastic, conturând un context în care orice e posibil atunci când îți trăiești “viața în nor”, la fel cum proclamă protagonista în debutul filmului. Muzica diegetică (provenită din universul personajelor) este aleasă astfel încât să reflecte întocmai starea acestora din momentele respective.

Producția surprinde prin normalitatea aproape utopică cu care personajele tratează coming out-ul LGBT al tinerei, fără prejudecăți și stereotipuri învechite, dar și prin diplomația și sinceritatea de care mama și profesoara dau dovadă în discuția lor despre publicarea materialului. Spre deosebire de alte drame care abordează teme tabu, filmul în culori calde al lui Haugerud pune accentul pe ceea ce acest eveniment neașteptat declanșează în fiecare persoană implicată, nu pe cum este receptat acesta (în general negativ) de către societate.

Cu ajutorul dialogurilor autentice, Dreams atinge de asemenea subiectul abuzatorului care poate deveni ușor cel abuzat, în funcție de nuanțele diferite ale situației. Fiecare persoană are propriu punct de vedere și propriile sentimente ce pot fi rănite, iar argumentele variază de la diferența de vârstă la motivațiile ascunse. Însă orice eventual conflict este navigat cu înțelegere de adultele filmului.

Totuși, în esență, Dreams vorbește vulnerabil și onest chiar despre ceea ce se poate anticipa încă din titlu: visuri. Indiferent de vârstă, statut material, etnie, rasă sau identitate de gen, cu toții avem măcar un vis aflat la suprafață sau îngropat adânc în sufletul nostru. Sunt universale. Indiferent că facem tot ce ține de noi pentru a le ajuta să devină realitate sau doar uităm de ele, prea ocupați cu alte “priorități”, visurile se fac resimțite din când în când, ca o notificare care ne reamintește cine suntem cu adevărat. Dar universul lucrează în moduri misterioase și uneori, așa cum arată finalul filmului, ele sunt doar o mică parte din drumul mai lung pe care reușim să ajungem la ceea ce ne este de fapt pus deoparte.