Moxie/Tupeu: schimbarea începe cu fiecare dintre noi

Filmul lui Amy Poehler are reţetă, dar ne reaminteşte un lucru foarte necesar

Este fără îndoială săptămâna revoluţiei şi a răzvrătirii pe Cinemagia, după ce marţi publicam cronica ireverenţiosului şi necesarului Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, iar ieri cronica SF-ului distopic Brave New World. Dar mult mai accesibil decât aceste două titluri şi mai plin de învăţăminte pentru cei foarte tineri este Moxie/Tupeu, filmul lui Amy Poehler în care o elevă dă de pământ cu sexismul din liceul ei. Moxie este disponibil pe Netflix începând din 3 martie.

Moxie o are în centrul atenţiei pe Vivian (Hadley Robinson), elevă în clasa a 11-a la un liceu dintr-o liniştită suburbie americană. Când Lucy (Alycia Pascual-Peña), o nouă colegă, este agresată de căpitanul echipei de fotbal a liceului, iar directoarea (Marcia Gay Harden) refuză să ia vreo măsură, Vivian publică Moxie, un manifest împotriva sexismului din jurul ei. Nu trece mult şi fără să vrea va coagula în jurul acestui manifest o adevărată mişcare gata să dea de pământ cu preconcepţiile.

Deşi ştii în fiecare moment ce se întâmplă, iar filmul se îndreaptă fără ocolişuri spre exact sfârşitul pe care îl aştepţi, puţine sunt titlurile mai educative la care ai putea avea acces alături de întreaga familie. Chiar dacă Moxie spune o poveste foarte specifică, dintr-o realitate pe care românii oricum o idealizează (după ce este intens indealizată şi de Hollywood), mesajul său are aplicabilitate globală: oricine are o voce şi trebuie să şi-o folosească.

Da, acţiunea din Moxie se petrece într-o suburbie americană, iar acest film reambalează ataşant clişee ale filmelor cu liceeni, dar nu trebuie decât un mic efort de imaginaţie pentru a teleporta aici, la noi, principiul răzvrătirii şi al frondei publice. Probleme similare, ba chiar probleme mult mai grave, sunt şi în sistemul nostru de învăţământ, iar Moxie le spune tinerilor spectatori că schimbarea începe cu ei înşişi. Nu este uşor, căci inacţiunea este întotdeauna cea mai facilă opţiune, dar nefăcând nimic problemele din jur nu îşi vor afla rezolvarea...

"Fii tu însuţi schimbarea pe care vrei să o vezi în lume", spunea Mahatma Gandhi, iar Moxie reambalează această idee într-un mod uşor de înţeles de către cei mici. Şi mesajul său spus clar şi răspicat ar trebui auzit de fiecare elev din România, pentru a-şi confirma că întotdeauna poate face ceva pentru a-şi rezolva nemulţumirile personale, fie ele feministe sau nu.

În jurul acestui mesaj major, filmul reuneşte alte câteva teme ataşante, de exemplu dificultăţile (şi necesitatea) comunicării cu părinţii, onestitatea în relaţia cu tine însuţi şi cei din jur, presiunea socială şi multe altele. Interesant este şi faptul că actorul Patrick Schwarzenegger, fiul celebrului Arnold, apare aici în rolul negativ, cel al fotbalistului cu comportament toxic.

Vezi Moxie cu adolescenţii din familie, s-ar putea ca apoi să aveţi discuţii interesante.

Filme
Persoane