Părerea criticului
Un banc popular de acum douăzeci de ani întreba retoric de ce nu jucase, în Titanic, Bruce Willis, actorul favorit în rolul eroului salvator. Acum, la o vârstă la care ar putea fi bunic, actorul de acțiune trebuie să se reinventeze. O va face sau nu în Once Upon A Time in Venice? – asta e întrebarea cu care am mers la film.
În regia lui Mark Cullen, un regizor debutant, Once Upon A Time in Venice e un tribut adus mai multor genuri (e de pomenit că titlul nu se referă la orașul canalelor, ci la omonimul de pe Coasta de Vest a Americii).
Primele titluri care ne vin în minte spre comparare sunt în primul rând Lock Stock & Two Smoking Barrels și Snatch, numai că - de data asta - subiectul este plasat în America: avem, aşadar, o comedie polițistă cu hoți și cu detectivi (penibili), cu o miză la limita ridicolului (un detectiv îşi pune pielea la bătaie pentru câinele surorii lui).
A doua referință, o vedem la filmele lui Tarantino. Însă, dacă violența e un loc comun la ambele, cel puțin Once Upon A Time in Venice merge pe o notă comică în locul unei violențe grafice.
Chiar dacă nu e rețeta tipică a filmului polițist, cel puțin Once Upon A Time in Venice reușește să fie agreabil și să creeze bună dispoziție. Bruce Willis a îmbătrânit frumos, şi încă mai face scene de acţiune, reuşind să le dea comic şi pitoresc .
În regia lui Mark Cullen, un regizor debutant, Once Upon A Time in Venice e un tribut adus mai multor genuri (e de pomenit că titlul nu se referă la orașul canalelor, ci la omonimul de pe Coasta de Vest a Americii).
Primele titluri care ne vin în minte spre comparare sunt în primul rând Lock Stock & Two Smoking Barrels și Snatch, numai că - de data asta - subiectul este plasat în America: avem, aşadar, o comedie polițistă cu hoți și cu detectivi (penibili), cu o miză la limita ridicolului (un detectiv îşi pune pielea la bătaie pentru câinele surorii lui).
A doua referință, o vedem la filmele lui Tarantino. Însă, dacă violența e un loc comun la ambele, cel puțin Once Upon A Time in Venice merge pe o notă comică în locul unei violențe grafice.
Chiar dacă nu e rețeta tipică a filmului polițist, cel puțin Once Upon A Time in Venice reușește să fie agreabil și să creeze bună dispoziție. Bruce Willis a îmbătrânit frumos, şi încă mai face scene de acţiune, reuşind să le dea comic şi pitoresc .
