Povestea echilibristului, ajuns mai târziu clovn, s-a scris pe cuprinsul a trei continente: Europa, Africa şi Asia.
Născut. 11 septembrie 1953
Studii. Facultatea de Teatru, Bucureşti
Familie. Căsătorit
S-a născut într-o familie de circari, ceea ce a însemnat că Armand va călca involuntar pe urmele părinţilor. „Meseria mea de bază este de acrobat pe sârmă. L-am urmat pe tatăl meu care, la rândul său, era comic acrobat. Mama, în schimb, a fost singura femeie prinzătoare la zburător şi a lucrat cu mine în pântec până la şapte luni. De aceea mă consider artist înainte de mă naşte”, povesteşte Armand Oprescu. La doar patru ani, Armand a reuşit să se afirme ca şi artist. „La patru ani mi-am luat diploma de artist. În comisia de jurizare a făcut parte şi maestrul Iosefini. Am început să lucrez pe sârmă de abia la opt ani, ca mai apoi să fac şi filme, şi programe pentru copii”, îşi aminteşte artistul.
Pentru a avea mai multe opţiuni, Armand a cochetat în liceu şi cu sportul, fiind rugbist legitimat la clubul Dinamo. În 1972 a trebuit să aleagă calea care mai târziu îl va aduce pe culmile gloriei: circul.
Meserie de familie
Aşa cum era de aşteptat, Armand Oprescu şi-a găsit consoarta tot sub cortul circului. Deşi recunoaşte că s-a adaptat destul de greu la viaţa de nomad, soţia i-a fost mereu aproape. „Ea s-a adaptat foarte greu la viaţa asta, dar faptul că avem în spate peste 35 de ani de căsnicie spune ceva. Atunci condiţiile erau altele, mai ales că eu eram plecat şapte, opt luni pe an. Acum, în schimb, rulotele cu care mergem în turneu sunt puse la punct cu tot ceea ce este necesar”, mărturiseşte Armand Oprescu.
Odată cu înaintarea în vârstă, acrobatul pe sârmă a ales să aducă zâmbetul pe faţă celor mici. „Vine o vârstă când omul devine chiftea. Aşa a trebuit să renunţ la sârmă, dar nu puteam să renunţ deloc la circ”, povesteşte clovnul Armando.
Întrebări şi răspunsuri
Cât de receptivi sunt românii la circ?
După mai bine de 48 de ani sub cupola circului, pot spune că sunt foarte receptivi la spectacole. Asta se poate observa în special la latini.
Copiii vă urmează?
Bineînţeles. Şi nu numai copiii, ci şi nepoţii. Fiica mea e acrobată la circul Belly Wien, iar nepoţii sunt acrobaţi, jongleri sau clovni. Sârma şi clovneria sunt tradiţii de familie.
Ce se ascunde în spatele unui spectacol?
Zeci de ore de muncă, costume, reclame. Deşi omul te vede doar zece minute pe scenă, în spate e multă muncă. Chiar dacă eşti trist, când păşeşti pe scenă trebuie să depăşeşti momentul.
pe 02 Februarie 2009 09:55
Ce s a mai intamplat cu acel acel baiat?
Mai stie cineva...
Atat cu pesonajul din film,
cat si
ca actor...
salutari de la galati...
Născut. 11 septembrie 1953
Studii. Facultatea de Teatru, Bucureşti
Familie. Căsătorit
S-a născut într-o familie de circari, ceea ce a însemnat că Armand va călca involuntar pe urmele părinţilor. „Meseria mea de bază este de acrobat pe sârmă. L-am urmat pe tatăl meu care, la rândul său, era comic acrobat. Mama, în schimb, a fost singura femeie prinzătoare la zburător şi a lucrat cu mine în pântec până la şapte luni. De aceea mă consider artist înainte de mă naşte”, povesteşte Armand Oprescu. La doar patru ani, Armand a reuşit să se afirme ca şi artist. „La patru ani mi-am luat diploma de artist. În comisia de jurizare a făcut parte şi maestrul Iosefini. Am început să lucrez pe sârmă de abia la opt ani, ca mai apoi să fac şi filme, şi programe pentru copii”, îşi aminteşte artistul.
Pentru a avea mai multe opţiuni, Armand a cochetat în liceu şi cu sportul, fiind rugbist legitimat la clubul Dinamo. În 1972 a trebuit să aleagă calea care mai târziu îl va aduce pe culmile gloriei: circul.
Meserie de familie
Aşa cum era de aşteptat, Armand Oprescu şi-a găsit consoarta tot sub cortul circului. Deşi recunoaşte că s-a adaptat destul de greu la viaţa de nomad, soţia i-a fost mereu aproape. „Ea s-a adaptat foarte greu la viaţa asta, dar faptul că avem în spate peste 35 de ani de căsnicie spune ceva. Atunci condiţiile erau altele, mai ales că eu eram plecat şapte, opt luni pe an. Acum, în schimb, rulotele cu care mergem în turneu sunt puse la punct cu tot ceea ce este necesar”, mărturiseşte Armand Oprescu.
Odată cu înaintarea în vârstă, acrobatul pe sârmă a ales să aducă zâmbetul pe faţă celor mici. „Vine o vârstă când omul devine chiftea. Aşa a trebuit să renunţ la sârmă, dar nu puteam să renunţ deloc la circ”, povesteşte clovnul Armando.
Întrebări şi răspunsuri
Cât de receptivi sunt românii la circ?
După mai bine de 48 de ani sub cupola circului, pot spune că sunt foarte receptivi la spectacole. Asta se poate observa în special la latini.
Copiii vă urmează?
Bineînţeles. Şi nu numai copiii, ci şi nepoţii. Fiica mea e acrobată la circul Belly Wien, iar nepoţii sunt acrobaţi, jongleri sau clovni. Sârma şi clovneria sunt tradiţii de familie.
Ce se ascunde în spatele unui spectacol?
Zeci de ore de muncă, costume, reclame. Deşi omul te vede doar zece minute pe scenă, în spate e multă muncă. Chiar dacă eşti trist, când păşeşti pe scenă trebuie să depăşeşti momentul.
Mai stie cineva...
Atat cu pesonajul din film,
cat si
ca actor...
salutari de la galati...