Biografie

Muzica lui Chuck Berry a traversat generatii si ca artist el a castigat respect pana in zilele noastre, deoarece el este cu adevarat un cantaret ce te binedispune cu muzica lui.

Chuck Berry, cunoscut si sub numele de "The father of Rock&Roll"(tatal rock&roll) a castigat susccesul printr-un mic truc - urmarea reactia publicului si interpreta asa cum isi dorea el, punand astfel distractia ascultatorilor mai presus de orice.

Piese ca "Johnny B.Good", "Maybellene" si "Memphis" au devenit imnuri, integrate in cultura populara americana. Berry este un icon al muzicii ce a transformat rock&roll-ul intr-un mod in care a adus lumea alba si cea neagra impreuna intr-un cantec. Nascut in St. Luis pe 18 octombrie 1926, Berry a avut multe influente asupra vietii sale ce i-au modelat stilul muzical.

Pentru primul sau recital, Berry a ales sa interpreteze o piesa a lui Jay McShann , numita "Confessin' the Blues". Acest moment se intampla la liceul lui, in perioada in care blues-ul era bine tolerat dar nu era considerat potrivit pentru evenimentul din acea seara. Cu toate acestea , a primit aplauze puternice pentru indrazneata sa alegere si de atunci, Berry a trebuit sa fie pe scena.

A inceput sa ia lectii de chitara in speranta ca daca va invata modificarile de ritm si acordurile de blues, el va putea sa cante cele mai populare melodii difuzate pe radio in acea perioada. Prietenul sau Ira Harris l-a invatat diferite tehnici pe chitara ce aveau sa devina fundamentul soundului sau original.

In 1952, el a inceput sa cante la chitara si vocal intr-o formatie dintr-un club a carei lista de melodii includea de la piese blues la balade, de la muzica calypso la muzica country. Berry a devenit un enterteiner desavarsit, incorporand gesturi si expresii faciale ce se potriveau cu versurile. In 1953, Chuck Berry s-a alaturat Sir John's Trio (ulterior redenumit Chuck Berry Combo), ce canta in popularul Cosmopolitan Club in St. Luis.

Genul de muzica country era la moda la acea vreme asa ca Berry s-a decis sa se foloseasca de creativitatea si sa creeze propriul sau sound unic de muzica country. La inceput, audienta de culoare a considerat ca este o nebunie, insa nu au rezistat sa nu danseze alaturi de el. Din moment ce muzica country era foarte populara in randul oamenilor albi, ei au inceput sa vina la spectacolele artistului iar publicul la un moment dat sa fie alcatuit din 40% persoane albe.

Mai tarziu, in 1955, in timpul unei excursii la Chicago, Berry il intalneste pe idolul sau Muddy Waters pe care il abordeaza si il intreaba catre cine sa se indrepte pentru a inregistra un disc. Waters a raspuns : Yeah, Leonard Chess. Yeah, Chess Records de pe Forty-Seven si Cottage. Berry merge acolo a doua zi si descopera ca este vorba de o casa de discuri unde renumiti artisti ca Howlin'Wolf si Bo Diddley is faceau inregistrarile.

Chess a fost dispus sa asculte inregistrarile artistului insa Berry nu avea asupra sa nici un exemplar. Se intoarce in St. Luis unde face cateva inregistrari originale, incluzand melodia Maybellene, numita apoi Ida May si se intoarce inapoi la Chicago pentru auditie. Chuck Berry a semnat cu Chess Records in vara anului 1955. Melodia Maybelline a ajuns pe locul 5 in Pop Charts si locul 1 in R&B Charts.

Berry a continuat seria de succese cu hit-uri ca "Brown Yed Man", "Too Much Monkey Business", "Memphis", "Roll Over, Bethoven" si "Johny B. Goode". Aceasta ultima piesa, "Johny B.Goode", este capodopera lui, aceasta reunind toate elementele soundului musical unic al marelui artist si i-a cimentat locul in istoria rockului si catre faima in anii 50'. Popularitatea lui a adus pentru tanarul artist aparitii TV, in filme si turnee.

Incredibilul succes al lui este urmarea capacitatii sale de a transpune preocuparile si atitudinea publicului in muzica sa. Aflat in varful carierei sale, Berry era un tanar de culoare de 30 de ani ce canta de cele mai multe ori pentru public adolescent alb. Eternal Teenager (eternul adolescent), cum a fost poreclit, a facut posibil datorita cunostintele sale despre piata muzicala pop, spargerea barierelor de culoare (a cantat pentru un public complet, atat negru cat si alb).

Intre anii 1960 si 1970, muzica lui Berry a fost sursa de inspiratie pentru grupuri ca Beatles si Rolling Stones. Berry a revenit cu o serie de inregistrari, si in anul 1972 a avut primul number one in Pop Chart, hit-ul carierei lui -"My Ding A Ling". In 1986, ii este recompensata intreaga contributie in industria muzicala si se alatura marilor artisti pe Rock and Roll Hall of Fame.

Artistul a încetat din viață la data de 19.03.2017.