Constantin Băltărețu s-a născut in București, la 16 aprilie 1938.
A absolvit Academia de Teatru si Film din capitală in 1958, la clasa profesorilor Alexandru Finți si Ion Șahighian, împreună cu colegii de generație a participat la înființarea Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani. A jucat acolo in spectacole ca Ziariștii de Alexandru Mirodan sau Orașul visurilor noastre de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, pana in 1960. S-a mutat la Teatrul Național Lucian Blaga din Cluj si a jucat in spectacole ca Puterea intunericului de Lev Nikolaevici Tolstoi, Când înfloresc migdalii, de Angela Niculescu Plati, dramatizare după Zilele vieții noastre de Marina Sereni, apoi la Sibiu, la Teatrul Radu Stanca in Mare meci la Chităoani de Dominic Stanca, Liturghia de la miezul noptii de Peter Karvas, Oceanul de Alexandr Stein, De n-ar fi iubirile de Dorel Dorian, s.a.
In 1965 s-a stabilit la Teatrul de Comedie din București. A interpretat roluri in piese ale lui Cehov ca Osip din Un Hamlet de provincie, Andrei Prozorov din Trei surori, Lopahin din Livada cu visini, in piese de Brecht a interpretat roluri ca Jesse din Disparitia lui Galy Gay, Plutonierul din Mutter Courage, a fost Locatarul din piesa Exista Nervi de Marin Sorescu, a regizat spectacolul File de istorie, file de poezie in 1977 si Tinerețea Comediei in 1984.
Constantin Băltărețu a scris articole de presa, a publicat cartea Cultura spectacolului teatral, scrisa impreuna cu Andrei Baleanu, in 1976, a fost crainic la radio.
A debutat pe marele ecran in 1968, cu rolul lui Zeno din Balul de sîmbata seara, un film regizat de Geo Saizescu.
In 1974 a apărut in serialul TV Deux ans de vacances, o coproducție Romania, Belgia, Franta, Elvetia, Germania de Vest, in rolul personajului O'Brian, iar in 1975 juca in serialul Burning Daylight, coproducție România, Austria, Franța, Germania, in rolul lui Bettles.
Constantin Băltărețu a murit la 09 martie 1985, in vârsta de 47 de ani.