Costa-Gavras

Konstantínos Gavrás, numit Costa-Gavras, este un regizor de cinema franco–grec, nascut la Loutra-Iraias (Atena) pe 13 februarie 1933. Este tatal lui Romain Gavras, co-fondatorul societatii de productie Kourtrajmé, si al lui Julie Gavras, asistenta si realizatoare (La Faute à Fidel!, 2006).

Cand a lasat Atena pentru a merge la Paris, si-a luat licenta in literatura. Imediat intra la Institutul de inalte studii cinematografice (IDHEC) si lucreaza. ajutandu-l pe Henri Verneuil, Jacques Demy si René Clément.

Filmul Le Jour et l'heure, al lui René Clément, in care a lucrat ca asistent, ii permite sa-i cunoasca pe Simone Signoret si pe Yves Montand, cu care va lega o stransa prietenie. Dupa lectura cartii Compartiment tueurs de Sébastien Japrisot, scrie un scenariu pentru un film ce va purta acelasi titlu. Acest film va avea critici favorabile atat in Franta cat si in USA.

Intr-un voiaj in Grecia, citeste cartea lui Vassilis Vassilikos, Z, in care este povestit asasinatul unui lider de stanga. Cand se reintoarce in Franta scrie scenariul impreuna cu Jorge Semprún. Negasind finantator, vorbeste cu Jacques Perrin, pe care-l cunostea de la filmul anterior. Jacques Perrin profita de aceasta ocazie si-si creeaza propria casa de productie. pentru a produce filmul si pentru a-si utiliza propriile contacte pe care le avea in special in Algeria. Filmul a avut un succes enorm in toata lumea, publicul aplaudand in picioare la sfarsitul filmului. Pentru acest film a obtinut Premiul juriului la Festivalul de la Cannes, si Premiul Oscar pentru cel mai bun film strain si cel mai bun montaj.

Filmul Clair de femme (1979) are la baza romanul lui Romain Gary, care a declarat ca este pentru prima data multumit de adaptarea cinematografica a uneia din operele sale. Costa-Gavras a fost pur si simplu fascinat de aceasta povestire. Lui Dustin Hoffman i-a parut ca este una din povestile de dragoste cele mai frumoase pe care a cunoscut-o si in timpul filmarilor la Mad City, a sugerat ideea unui remake.

Scenariul filmului Missing (1982) a avut la baza cartea lui Thomas Hauser “La ejecución de Charles Horman” si ea bazata pe o poveste reala. Filmul povesteste disparitia unui tanar jurnalist american in timpul loviturii de stat din 11 septembrie 1973 a fortelor armate impotriva guvernului lui Salvador Allende din Chile. Filmul a dat nastere la o puternica polemica mai ales in SUA, insinuand amestecul agentilor guvernului de la Casa Alba si responsabilitatea CIA in aceasta lovitura de stat. Extremistii de dreapta din SUA au cerut ca ca acest "comunist european" sa nu mai lucreze in tara. Filmul a fost premiat cu Palme d’Or si Premiul pentru cea mai buna interpretare masculina, acordat actorului Jack Lemmon, la Festivalul de la Cannes din 1982, si Premiul Óscar pentru cel mai bun scenariu.