Dalida

Dalida, pe numele real Yolande Christina Gigliotti, s-a născut la 17.01.1933, în Cairo, Egipt, și a decedat la 03.05.1987, la Paris, Franța, prin sinucidere cu supradoză de barbiturice. A fost Miss Egipt 1954 înainte de a deveni o cântăreață internațională. A fost înlocuitoarea lui Joan Collins în Țara Faraonilor (1955), filmat în Egipt, în perioada în care încerca să-și facă un nume ca actriță. A locuit cu Jean Sobieski, tatăl actriței Leelee Sobieski, la Paris în anii 1960. Dalida a fost o cântăreață franco-italiană, cu părinți italieni. S-a mutat în Franța la 30 de ani, unde a avut parte de mare succes în cariera sa. A înregistrat 500 de cântece franceze, dintre care 200 au fost traduse în italiană și 200 în alte limbi. A vândut peste 80 de milioane de discuri în întreaga lume. A primit peste 70 de discuri de aur și a fost prima cântăreață care a primit discuri de platină și diamant. A fost sora mai mare a lui Orlando (Bruno Gigliotti) care a devenit managerul ei de carieră și a continuat să aibă grijă de averea, moștenirea și faima legendară după sinuciderea sa. Viața ei privată a fost marcată de o serie de relații eșuate și probleme personale. În ianuarie 1967, Dalida a participat la Festivalul de la Sanremo alături de noul ei iubit, cântărețul, compozitorul și actorul italian Luigi Tenco. Melodia pe care a prezentat-o el a fost Ciao amore ciao (Pa, dragă, pa), pe care a cântat-o împreună cu Dalida. Dar, stresat, Tenco a eșuat în ciuda prestației Dalidei. El s-a sinucis pe 27 ianuarie 1967, după ce a aflat că melodia sa fusese eliminată din competiția finală. A fost găsit de Dalida în camera sa de hotel cu o rană de glonț în tâmpla stângă și un bilet care anunța că gestul său era împotriva alegerilor juriului și publicului din timpul competiției. Ea însăși a încercat să se sinucidă câteva zile mai târziu. În decembrie 1967, imediat după prima tentativă de suicid, a rămas însărcinată cu un student italian în vârstă de 22 de ani, Lucio. Decizia ei de a face avort a lăsat-o infertilă. În plan personal, ea a fost căsătorită cu Lucien Morisse, din 18 aprilie 1961 până în 29 mai 1962, au divorțat. În septembrie 1970, fostul ei soț, Lucien Morisse, cu care era în relații bune, s-a sinucis, împușcându-se în cap. În aprilie 1975, prietenul ei apropiat, cântărețul Mike Brant, a sărit dintr-un apartament din Paris. Avea 28 de ani. În iulie 1983, iubitul ei din 1972 până în 1981, Richard Chanfray, s-a sinucis inhalând gazele de eșapament ale mașinii sale Renault 25, la trei ani după ce s-au despărțit. Dalida a fost de două ori onorată cu Oscarul mondial du succès du disque („Oscarul mondial al succesului înregistrărilor”), fiind singura cântăreață europeană care a câștigat acest premiu de mai multe ori. În noaptea de 2 spre 3 mai 1987, Dalida s-a sinucis din cauza unei supradoze de barbiturice. A lăsat în urmă un bilet pe care scria: „La vie m'est insupportable. Pardonnez-moi.” („Viața este insuportabilă pentru mine. Iartă-mă.”). A fost înmormântată în Cimitirul Montmartre, din Paris, Franța. În 1997, colțul străzilor Girardon și de l'Abreuvoir din Montmartre, Paris, a fost inaugurat sub numele de Place Dalida și a fost ridicat un bust mare în memoria ei. În 1987, Dalida a fost onorată cu o monedă comemorativă bătută de Monetăria Franceză, Monnaie de Paris, emisă în aur, bronz și argint, cu chipul ei. Este o icoană a homosexualității în Franța și Orientul Mijlociu. În 1988, un sondaj Encyclopædia Universalis, publicat în ziarul francez Le Monde, a plasat-o pe Dalida pe locul doi în topul personalităților care au avut cel mai mare impact asupra societății franceze, după generalul de Gaulle. Este interpretată de Sabrina Ferilli în Dalida (2005). În 2019, a fost prezentată ca un Google Doodle cu ocazia celei de-a 86-a aniversări a ei.