Dan Deșliu

Dan Deșliu, născut Dan Beșleagă,(n. 31 august 1927, București, România – d. 4 septembrie 1992, Neptun, Constanța, România) a fost un politician comunist, actor și poet român adept al proletcultismului. Dan Deșliu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea 1952 - 1957, ales în regiunea Pitești, circumscripția electorală Micești. A studiat la Liceul „Matei Basarab” din București, la Liceul de Aeronautică din Mediaș, la Liceul Industrial și de Construcții din București și la Conservatorul de Arte Dramatice din București.  A activat ca actor la Petroșani și București (1946-1948).  A debutat în 1945, în revista „Lumea”, a lui George Călinescu. Publică primul său volum în 1949, „Goarnele inimii”, în perioada de instaurare a comunismului în Republica Populară Română. Cu acest volum și cu odele publicate în presă, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai realismului socialist (denumit proletcultism) și poate cel mai de succes poet al vremii. Este autorul baladelor „Lazăr de la Rusca” (1949) și „Minerii din Maramureș”, ce proslăveau „martirii comuniști și munca eroică a clasei muncitoare”. Ulterior, poezia sa a evoluat spre neomodernism. În anii ’80, atitudinea lui s-a radicalizat, ajungând în ultimii doi ani dizident pe față al regimului comunist, strecurând texte împotriva lui Ceaușescu spre Radio Europa Liberă. L-a acuzat pe Nicolae Ceaușescu că se comportă de parcă ar fi „proprietarul României”.Și-a dat demisia din PCR în 1980, după ce fusese membru din 1945.În decembrie 1989 a devenit membru al Consiliul Frontului Salvării Naționale.  A murit înecat, în timp ce înota în mare în stațiunea Olimp. A avut un fiu, Manole Deșliu care la randul său a avut un fiu pe care l-a numit Dan, si o fata pe care a numit-o Rebeca.