Dan Pita s-a nascut pe 11.10.1938 la Dorohoi, judetul Botosani. A urmat mai întâi Scoala Sanitara "Sorbona" din Bucuresti, dar n-a practicat. Apoi a studia 5 ani de zile Regia de Film la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografia "Ion Luca Caragiale" (IATC) din Bucuresti, promotia 1969.
A debutat cu filmul documentar "Apa ca un Bivol Negru", împreuna cu regizorii de film, proaspeti absolventi "IATC", ca si el: Andrei Catalin Baleanu, Peter Bokor, Mircea Veroiu si etiopianul Youssouf Aidaby, secondati de operatorul Iosif Demian, despre inundatiile din anul 1970.
Apoi Dan Pita, împreuna cu colegul si prietenul sau, Mircea Veroiu, împreuna cu scenografii Radu Boruzescu si Helmut Stürmer, de compozitorii Dorin Liviu Zaharia si Dan Andreide, de o echipa de actori remarcabili, precum Leopoldina Balanuta, Petrica Gheorghiu, Mircea Diaconu, Adrian Georgescu, ...si George Calboreanu, fiul marelui actor cu acelasi nume, (de neuitat ca Stefan cel Mare din "Apus de Soare"...), ajutati din nou de operatorul Iosif Demian, au filmat în 1972, doua povestiri de Ion Agârbiceanu, "La o Nunta" (Dan Pita) si "Fefeleaga" (Mircea Veroiu), pe un scenariu scris de ei, unindu-le si numindu-le "Nunta de Piatra".
Actiunea se petrece în Muntii Apuseni, la Rosia Montana, pe la 1900. Este un film despre viata trudnica, în mare saracie, a taranilor din satul de la munte, dar si despre obiceiurile lor la nunta, pline de mister..., un film turnat în alb negru, de o prestanta zdrobitoare prin sobrietatea imaginii, care ramâne pentru mult timp bine întiparita în mintea spectatorului. Doua mediu-metrage în stiluri diferite, dar care armonizeaza în ansamblu, caracterizându-l fiecare pe regizorul care l-a filmat.
Au urmat sase episoade pentru un serial de televiziune, "August în Flacari", pe un scenariu de Eugen Barbu si Dan Pita, turnat împreuna cu al coleg si prieten, regizorul de Teatru Alexandru Tatos, în care au jucat f. multi actori precum: Sergiu Nicolaescu, Toma Caragiu, Violeta Andrei, Cornel Coman, George Constantin, Florin Piersic etc., din 1973-1976, când cei doi regizori, au fost schimbati, în urma unor disensiuni cu conducerea asupra scenariului, cu regizorii Radu Gabrea si Doru Nastase...
În 1974 Dan Pita a mai filmat însa, împreuna cu Mircea Veroiu, si "Duhul Aurului", dupa alte doua povestiri de Ion Agârbiceanu, "Vâlva Bailor" si "Lada", tot în doua episoade, tot în Rosia Montana..., angajând-o din nou pe Leopoldina Balanuta în rolul principal, dar si cu concursul actorului Ernest Maftei, alaturi de care mai joaca Elisabeta Jar, Eliza Petrachescu, Lucia Boga, Minodora Ivanciuc... Vesnica poveste cu "Aurul" care "ia mintea oamenilor" sau duce la crime...
Din 1975 începe sa filmeze "singur", filme artistice, de lung metraj, mai întâi "Filip cel bun" pe un scenariu scris de el, considerat unul dintre filmele lui cele mai interesante si bune, fiindca are trimiteri la realitatea anilor '70. Este vorba de tinerii are ajung "la raspantie de drumuri", când trebuie sa decida, dupa ce termina scoala, cum sa-si continue mai departe, mai ales c^nd n-au reusit din "primul foc" si sunt "dezorientati", având însa sprijinul familiei, de care pot profita, d-ar cu care s-ar putea multumi, "conformându-se" si "plafonându-se", gasindu-si doar un loc comod în societate... În rolurile prinicpale Mircea Diaconu, Vasile Nitulescu si Ileana Popovici, dar si f. multe alte nume de referinta: George Constantin, Gheorghe Dinica...
Urmeaza ecranizarea romanului "Tanase Scatiu" al scriitorului Duiliu Zamfirescu, pe un scenariu de Mihnea Gheorghiu, în imaginea operatorului Nicolae Margineanu, pe muzica lui Adrian Enescu, în decorurile lui Helmut Stürmer, cu costumele Lidiei Luludis, în 1976, cu Victor Rebengiuc în rolul principal...
Apoi urmeaza un film "Western" cu Ilarion Ciobanu, "Profetul, Aurul si Ardelenii", din 1978...
Filmul "Bietul Ioanide", inspirat din romanele "Bietul Ioanide" si "Scrinul negru" ale scriitorului George Calinescu, este un film despre arhitectul si scupltorul Ion Pacea, pe un scenariu de Eugen Barbu, din 1979, în care Dan Pita abordeaza chipul artistului "apolitic" si "neînteles", care a dus o viata grea, visând la posibilitatile din strainatate care acolo sunt "normale", dar în tara "imposibile", a carui situatie se amelioreaza însa dupa 1944, datorita pretuirii unui comunist luminat poreclit "Botticelli" jucat de Stefan Iordache, pe care, cândva, l-a ascuns de politie in podul casei sale. El primeste comenzi de monumente culturale de anvergura, desi are “la dosar” balastul copiilor sai rataciti in aventura legionara si continua sa accepte, in anturaj, un cerc de adulatori din fosta elita.
În 1981 filmeaza iar un "Western" cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu, Ilarion Ciobanu, "Pruncul, Petrolul si Ardelenii", primul "Western" românesc...
Filmul "Concurs" din 1982, cu o serie de actori de renume: Gheorghe Dinica, Marin Moraru, Stefan Iordache, Valentin Uritescu, Claudiu Bleontz, Vladimir Juravle, Teodor Danetti, Catalina Murgea, Adriana Schiopu, Irina Mazanitis, Ion Cocieru, Jorj Voicu, Vasile Nitulescu, Jana Dochita, Grid Modorcea, Vladimir Chirileanu, Aurelia Baciu, Irina Katz, Calin Papura, Sotir Caragata, Cristina Ionescu, Adrian Enescu, Vlad Paunescu si... Dan Pita, îi provoaca dificultati cu cenzura, ca si urmatorul film, "Faleze de Nisip", din 1983, care este imediat interzis. În acelasi an mai reuseste sa toarne si "Dreptate in Lanturi", tot un film "cu probleme" pentru sistemul de atunci.
Uremaza "Pasi în doi", în 1985 si apoi filmul "Rochia alba de Dantela", dupa un scenariu de Dumitru Radu Popescu, o drama în care trei barbati, un medic (Claudiu Bleont), un fotbalist (Andrei Finti) si un sculptor (Alexandru Repan), incearca sa castige iubirea unei desenatoare de modele, care sufera de o maladie incurabila, ceea ce nu o impiedica sa munceasca pe branci intr-o fabrica de confectii, femeie preferându-l pâna la urma pe cel mai modest, intemeind cu acesta o familie care de mult ar fi trebuit sa fie statornicita, cu Ilinca Goia si Manuela Harabor în rolurile principale, în 1989.
Sunt timpuri grele, anii de vârf ai lipsurilor si chinurilor populatiei, asa ca filmul cu Stefan Iordache "Noiembrie, ultimul Bal", este ca un "cântec de lebada" al unui sfârsit de epoca ce avea sa se termine curând, cu sânge...
Primul film turnat în libertate este "Hotel de Lux", în 1992, tot cu Ștefan Iordache, cu Valentin Popescu, Cotimanis, Rățoi și Valer Dellakeza, pentru care ia Premiul "Leu de Argint" la "Festivalul de la Venetia...
Se descurca greu în noile conditii cu schimbari radicale, în care multe institutii nu mai exista si este greu sa gasesti o finantare..., mai ales ca începe sa apara si "noul val" al cinematografiei române...
Totusi reuseste sa mai filmeze "Pepe si Fifi" în 1994, "Omul Zilei" în 1997, "Second Hand", dragostea din diverse perspective si "Femeia Visurilor" în 2005, despre dorinta unui regizor de a realiza o capodopera si de a trai iubirea împlinita, care nu au însa nici tematica, nici impactul, nici succesul din-nainte de "Revolutie"...
Criticiie la ultimele filme, "Ceva bun de la Viata", în 2011 si "Kyra Kyralina" dupa romanul autobiografic al scriitorului Panait Istrate, nu sunt foarte favorabile... Se deplânage o anumita "adapatare" la comercializare.
Personalitate marcantă a cinematografiei românești și a Generației '70, Dan Pița a impus o stilistică originală încă de la debutul său (scurtmetrajul "Viața în roz", 1970). Alături de Lucian Pintilie, Mircea Daneliuc și Alexandru Tatos, Dan Pița a fost un adept al minimalismului și neorealismului, linie preluată apoi de regizorii Noului Val Românesc. "Concurs" (1982), "Faleze de Nisip" (1983) sau segmentele "Nunta de Piatră" (1972) și "Duhul Aurului (1974) sunt doar câteva dintre filmele care l-au consacrat. În 1986, "Pas în doi" primește "Ursul de Argint" la Festivalul Internațional de la Berlin, iar 6 ani mai târziu "Hotel de Lux" câștigă "Leul de Argint" la prestigiosul Festival de Film de la Veneția.
