Dorothy Stratten

Dorothy Stratten, pe numele complet Dorothy Ruth Hoogstatten, a fost actriță, care s-a născut la data de 28.02.1960, în Vancouver, Columbia Britanică, Canada, și care a decedat prin omucidere la data de 14.08.1980, în West Los Angeles, California. Povestea lui Dorothy Stratten a fost scurtă, glorioasă și tragică. A crescut într-un cartier din Vancouver, unde a urmat școala. Deși nu era o frumusețe rară, Stratten i-a atras atenția lui Paul Snider, un promotor și o vedetă wannabe. El a început să se întâlnească cu ea și după ce a văzut o reclamă pentru Playboy, a convins-o să pozeze pentru fotografii. Playboy a văzut potențialul din Stratten și a trimis-o la Los Angeles, California, unde Stratten a fost făcută Playmate în numărul din august 1979 al revistei Playboy. La scurt timp, a fost presată să se căsătorească cu Snider, care a avut o influență puternică asupra ei. Apoi, Stratten și-a găsit de lucru în câteva filme, în special Americathon -1979 și Skatetown, SUA -1979. În mod clar, cariera ei era în creștere. În 1980, s-a dezvăluit că Stratten va fi numită ca Playmate of the Year de către editorul Playboy și fondatorul Hugh Hefner. Aceasta era una dintre realizările carierei sale, dar lucrurile nu mergeau bine în căsătoria ei cu Snider. El a deranjat-o pe platoul filmului Galaxina -1980, iar când Snider a aflat că dezvoltă mai mult decât o relație amicală cu regizorul Peter Bogdanovich, Snider a devenit din ce în ce mai frustrat. El a angajat un detectiv privat pentru a o urmări pe Stratten după ce s-a mutat în casa din Bel Air a lui Peter Bogdanovich. După o separare, Snider a cumpărat o pușcă și a chemat-o pe Stratten să vină în apartamentul pe care îl împărțeau în West Los Angeles. Snider a legat-o, a agresat-o sexual, i-a pus pușca lângă față și a tras. Snider apoi a întors pistolul asupra lui însuși. După moartea ei, Stratten a rămas în atenția publicului prin două filme, o melodie și câteva cărți scrise despre ea. Ultimul film în care a jucat este Ei toți râdeau -1981, care a fost lansat după moartea ei. A fost căsătorită cu Paul Snider, din 1979 până în 1980, când el i-a provocat moartea. A avut o relație cu regizorul Peter Bogdanovich, care s-a căsătorit cu sora mai mică a lui Dorothy, Louise Stratten. Piesa scrisă în onoarea lui Dorothy Stratten este „Cover Girl” de Prism. Scena crimei din filmul Star 80 -1983, filmul despre viața și moartea ei, a fost filmată în apartamentul unde Dorothy a murit. Rockerul canadian Bryan Adams a scris o melodie dedicată memoriei sale: „The Best Was Yet to Come”. Piesa apare pe albumul său „Taie ca un cuțit” (1983). Piatra ei de mormânt are un citat din „Adio, arme” al lui Ernest Hemingway. În mod ironic, nepoata lui Hemingway, Mariel Hemingway, a înfățișat-o în Star 80 -1983, regizat de Bob Fosse. De asemenea, este portretizată de Jamie Lee Curtis în filmul Death of a Centerfold: The Dorothy Stratten Story -1981. A apărut pe coperta programului canadian Vancouver (AAA Pacific Coast League Baseball), cu o lună înainte de moartea sa prematură.