Frieder Schuller (n. 13 iulie 1942, Cața, județul Brașov) este un poet de limbă germană, libretist, scenarist și regizor, sas originar din România.
Frieder Schuller s-a născut în comuna Cața, județul Brașov, unde tatăl său era preot evanghelic lutheran. După câțiva ani, familia s-a mutat la Hălchiu. A studiat teologie la Sibiu, apoi filologia la Cluj. După absolvirea facultății s-a stabilit la Brașov, unde a lucrat, între 1968 și 1972, ca jurnalist la ziarul de limba germană Karpatenrundschau, în care scria critică de teatru și muzică. În 1972 s-a mutat la Sibiu, unde a lucrat ca secretar literar la Teatrul German, până la emigrarea sa în Republica Federală Germania, în 1978. Motivul principal al emigrării a fost retragerea de către cenzură a volumului „Mit rotem Wein viel lieber“, care apăruse în 1976 la editura Albatros din București, urmată de presiuni tot mai mari din partea autorităților. Pentru emigrare a fost ajutat de Günter Grass, cu care corespondase timp de câțiva ani. La plecarea sa din România, poeziile sale au rămas în pivnița casei unde locuia. Abia după căderea comunismului le-a scos din ascunzătoare și le-a publicat. Ajuns în Germania, s-a stabilit inițial în fosta capitală Bonn, unde a înființat firma de producție de filme Transsilvania Film GmbH. Apoi s-a mutat la München, după aceea la Berlin. În Germania a scris scenariul pentru filmul Fürchte dich nicht, Jakob! (Nu te teme, Jakob, ecranizare a nuvelei "O făclie de Paște" de Ion Luca Caragiale), turnat în 1981 în Portugalia ca producție germană, în regia lui Radu Gabrea. Apoi, în 1983 a turnat, în România, filmul Conrad Haas si 1984 Der Glockenkaufer (Negustorul de clopote), filmat în peste 30 de sate săsești din Transilvania. Înainte de Revoluție, a mai turnat câteva filme culturale, un documentar despre Hermann Oberth, și a regizat filmul Im Süden meiner Seele (În sudul sufletului meu). Imediat după 1989, Frieder Schuller a restaurat casa parohială din Cața, unde tatăl său a fost protopop în anii 1938-1946. Aici la Cața începând din 1992, pune în scenă un festival cultural bienal. De-a lungul anilor a avut invitați, pe Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Alexandru Repan, Maia Morgenstern, Ioana Crăciunescu, Cornel Țăranu, Luminița Cioabă și mulți artiști de seamă din Germania.
Frieder Schuller s-a născut în comuna Cața, județul Brașov, unde tatăl său era preot evanghelic lutheran. După câțiva ani, familia s-a mutat la Hălchiu. A studiat teologie la Sibiu, apoi filologia la Cluj. După absolvirea facultății s-a stabilit la Brașov, unde a lucrat, între 1968 și 1972, ca jurnalist la ziarul de limba germană Karpatenrundschau, în care scria critică de teatru și muzică. În 1972 s-a mutat la Sibiu, unde a lucrat ca secretar literar la Teatrul German, până la emigrarea sa în Republica Federală Germania, în 1978. Motivul principal al emigrării a fost retragerea de către cenzură a volumului „Mit rotem Wein viel lieber“, care apăruse în 1976 la editura Albatros din București, urmată de presiuni tot mai mari din partea autorităților. Pentru emigrare a fost ajutat de Günter Grass, cu care corespondase timp de câțiva ani. La plecarea sa din România, poeziile sale au rămas în pivnița casei unde locuia. Abia după căderea comunismului le-a scos din ascunzătoare și le-a publicat. Ajuns în Germania, s-a stabilit inițial în fosta capitală Bonn, unde a înființat firma de producție de filme Transsilvania Film GmbH. Apoi s-a mutat la München, după aceea la Berlin. În Germania a scris scenariul pentru filmul Fürchte dich nicht, Jakob! (Nu te teme, Jakob, ecranizare a nuvelei "O făclie de Paște" de Ion Luca Caragiale), turnat în 1981 în Portugalia ca producție germană, în regia lui Radu Gabrea. Apoi, în 1983 a turnat, în România, filmul Conrad Haas si 1984 Der Glockenkaufer (Negustorul de clopote), filmat în peste 30 de sate săsești din Transilvania. Înainte de Revoluție, a mai turnat câteva filme culturale, un documentar despre Hermann Oberth, și a regizat filmul Im Süden meiner Seele (În sudul sufletului meu). Imediat după 1989, Frieder Schuller a restaurat casa parohială din Cața, unde tatăl său a fost protopop în anii 1938-1946. Aici la Cața începând din 1992, pune în scenă un festival cultural bienal. De-a lungul anilor a avut invitați, pe Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Alexandru Repan, Maia Morgenstern, Ioana Crăciunescu, Cornel Țăranu, Luminița Cioabă și mulți artiști de seamă din Germania.