Gabriele Salvatores

Gabriele Salvatores s-a născut la 30.07.1950, în Napoli, Italia. Regizor, scenarist, producător de film, Salvatores a debutat ca regizor de teatru în 1972, fondând la Milano Teatro dell'Elfo, pentru care a regizat câteva piese de avangardă până în 1989. După Sogno di una notte d'estate (1983), Kamikazen-Ultima notte a Milano (1987), a regizat al treilea său lungmetraj, Marrakech Express (1989), care a fost urmat în 1990 de pelicula Turne, proiectată în secțiunea Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes din 1990. În 1991, Salvatores a primit laude internaționale pentru filmul Mediterraneo, care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, trei premii David di Donatello, cel mai important premiu din cinematografia italiană, și un Nastro d'Argento. În 1992, a lansat Puerto Escondido, după romanul omonim al lui Pino Cacucci, iar în anul următor a regizat Sud. Principalele teme ale scenariilor lui Salvatores sunt evadarea dintr-o realitate care nu poate fi acceptată sau înțeleasă, nostalgia prietenilor și călătoriile care nu se termină niciodată. O nouă perioadă experimentală a început însă în 1997 cu Nirvana, o încercare de science fiction/ cyberpunk, urmat de suprarealistul Denti (Teeth, 2000) și Amnesia (2002). A avut succes cu Nu mi-e frică din 2003, iar în 2005 a regizat filmul noir, Quo Vadis, Baby ? Filmul său din 2008, As God Commands a fost urmat de producții, precum: Familie fericită (2010), Educația siberiană (2012), Italia într-o zi (2014), Băiatul invizibil (2014), Băiatul invizibil: a doua generație (2018), Volare (2019).