Scenograf, profesor. Trăieşte şi lucrează în Germania.
Ce spune Georg Coulin:Sunt născut la 1 iunie 1944 la Sibiu, unde am urmat școlile germane până la bacalaureatul din 1962. Am urmat apoi Facultatea de Arte Plastice a Institutului Pedagogic din București, coleg cu Horia Bernea și alții. După un stagiu în armată și învățământ a urmat un an la Teatrul de Stat din Sibiu, ca actor la secția germană. În anul 1967 am început studiile de scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. Profesori: Paul Bortnovschi, Ion Bițan, Vladimir Șetran, Mihai Tofan. În anul 1969 am obținut rolul principal, Mărgelatu, în serialul TV „Neînfricații”, regizor Iulian Mihu, scenografie Radu Boruzescu, costume Miruna Boruzescu. Radu juca și el un rol principal, dar și alți colegi de studenție aveau diverse roluri: Florin Codre, Alexe Sturdza, Victor Bărbulescu. Mihu se baza mai ales pe decorurile fantastice ale lui Radu Boruzescu, dar și pe actori vestiți precum: Toma Caragiu, Gina Patrichi, Mircea Albulescu, Violeta Andrei, Ovidiu Schumacher, Emilia Dobrin, Virgil Platon, Jean Constantin și alții. Filmări timp de 6 luni, la Horezu și împrejurimi, cu tot repertoriul de filme haiducești, dar tratat de Mihu ca o parodie. Filmul a fost interzis după vizionare.
Am debutat ca scenograf în 1971 cu „Sânziana și Pepelea” în regia lui Al. Tocilescu, cu care urma să fac mai multe piese de teatru – ultima în Germania.
După examenul de diplomă mi-am ales postul la Teatrul de Păpuși din Brăila. Cu regizorul Andrei Belgrader am făcut două piese la Teatrul din Sibiu, dar ultima a fost interzisă de cenzură în 1974, în urma „Tezelor din iulie 1971” ale lui Ceaușescu. Familia mea din Sibiu emigrase deja în Gemania. Mi-a reușit să-i urmez, în 1976.
În Gemania am avut un răgaz de un an până să decid să intru în învățămînt. În timpul ăsta am făcut mai ales naveta München – București, unde rămăsese Florina. După cutremurul din martie 1977 am primit aprobarea de căsătorie și de plecare în Germania, în schimbul cedării garsonierei noastre din București.
În orașul Passau am urmat 1977-1979 seminarul pedagogic postuniversitar și am primit apoi postul de profesor la liceul din Königsbrunn, lângă Augsburg. Până la pensionarea mea în 2004 am transformat școala, împreună cu un coleg, cu Florina și cu elevii într-o „școală plină de artă”. Am realizat și nenumărate decoruri ample pentru spectacolele de teatru și musical.
În vacanțele de vară am fost deseori în Franța, invitați de Matei Lăzărescu, unde am pictat în peisaj alături de el, Florina și uneori și Ion Grigorescu.
Intre anii 2007 – 2009 am creat „Circus Schmidicoulini” – un specatol de mini-circ cu fetița unor prieteni, Lilli Schmid. Am inventat împreună 20 de numere de circ cu personaje de cca. 25 cm, majoritatea decupate din placaj, unele cu o mecanică destul de sofisticată. Lilli, fiind foarte talentată, a ales muzica, dar a și cântat compoziții muzicale proprii. Spectacolele noastre s-au bucurat de mare succes la public.
În anii 2009 – 2010, cu ocazia aniversării centenarului a cartierului nostru pitoresc Augsburg-Thelottviertel, am făcut o documentare fotografică a tuturor caselor pentru Muzeul Arhitecturii.
Din 2019 sunt colaborator la vastul proiect de documentare „Istoria Păltinișului” – autor Dr. Mircea Dragoteanu, Cluj. Volumul 3 este gata de tipar, cu care vor fi depășite deja 1500 de pagini.
Ce spune Georg Coulin:Sunt născut la 1 iunie 1944 la Sibiu, unde am urmat școlile germane până la bacalaureatul din 1962. Am urmat apoi Facultatea de Arte Plastice a Institutului Pedagogic din București, coleg cu Horia Bernea și alții. După un stagiu în armată și învățământ a urmat un an la Teatrul de Stat din Sibiu, ca actor la secția germană. În anul 1967 am început studiile de scenografie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. Profesori: Paul Bortnovschi, Ion Bițan, Vladimir Șetran, Mihai Tofan. În anul 1969 am obținut rolul principal, Mărgelatu, în serialul TV „Neînfricații”, regizor Iulian Mihu, scenografie Radu Boruzescu, costume Miruna Boruzescu. Radu juca și el un rol principal, dar și alți colegi de studenție aveau diverse roluri: Florin Codre, Alexe Sturdza, Victor Bărbulescu. Mihu se baza mai ales pe decorurile fantastice ale lui Radu Boruzescu, dar și pe actori vestiți precum: Toma Caragiu, Gina Patrichi, Mircea Albulescu, Violeta Andrei, Ovidiu Schumacher, Emilia Dobrin, Virgil Platon, Jean Constantin și alții. Filmări timp de 6 luni, la Horezu și împrejurimi, cu tot repertoriul de filme haiducești, dar tratat de Mihu ca o parodie. Filmul a fost interzis după vizionare.
Am debutat ca scenograf în 1971 cu „Sânziana și Pepelea” în regia lui Al. Tocilescu, cu care urma să fac mai multe piese de teatru – ultima în Germania.
După examenul de diplomă mi-am ales postul la Teatrul de Păpuși din Brăila. Cu regizorul Andrei Belgrader am făcut două piese la Teatrul din Sibiu, dar ultima a fost interzisă de cenzură în 1974, în urma „Tezelor din iulie 1971” ale lui Ceaușescu. Familia mea din Sibiu emigrase deja în Gemania. Mi-a reușit să-i urmez, în 1976.
În Gemania am avut un răgaz de un an până să decid să intru în învățămînt. În timpul ăsta am făcut mai ales naveta München – București, unde rămăsese Florina. După cutremurul din martie 1977 am primit aprobarea de căsătorie și de plecare în Germania, în schimbul cedării garsonierei noastre din București.
În orașul Passau am urmat 1977-1979 seminarul pedagogic postuniversitar și am primit apoi postul de profesor la liceul din Königsbrunn, lângă Augsburg. Până la pensionarea mea în 2004 am transformat școala, împreună cu un coleg, cu Florina și cu elevii într-o „școală plină de artă”. Am realizat și nenumărate decoruri ample pentru spectacolele de teatru și musical.
În vacanțele de vară am fost deseori în Franța, invitați de Matei Lăzărescu, unde am pictat în peisaj alături de el, Florina și uneori și Ion Grigorescu.
Intre anii 2007 – 2009 am creat „Circus Schmidicoulini” – un specatol de mini-circ cu fetița unor prieteni, Lilli Schmid. Am inventat împreună 20 de numere de circ cu personaje de cca. 25 cm, majoritatea decupate din placaj, unele cu o mecanică destul de sofisticată. Lilli, fiind foarte talentată, a ales muzica, dar a și cântat compoziții muzicale proprii. Spectacolele noastre s-au bucurat de mare succes la public.
În anii 2009 – 2010, cu ocazia aniversării centenarului a cartierului nostru pitoresc Augsburg-Thelottviertel, am făcut o documentare fotografică a tuturor caselor pentru Muzeul Arhitecturii.
Din 2019 sunt colaborator la vastul proiect de documentare „Istoria Păltinișului” – autor Dr. Mircea Dragoteanu, Cluj. Volumul 3 este gata de tipar, cu care vor fi depășite deja 1500 de pagini.