George Mărutză, menționat și George Măruță, (n. 1909 – d. 13 ianuarie 1968) a fost un actor român de teatru și film.A fost distins cu titlul de artist emerit (înainte de 1960).Absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București, face cursuri de specializare la Paris, cu Louis Jouvet, și cursuri de canto la Berlin.A jucat pe scenele teatrelor: Național, Comedia, Colorado, Național din Craiova și Municipal din București.Debutează pe ecran în 1957. În continuare abordează numeroase partituri cinematografice circulând, fără efort, de la tonul tandru sau grav, interiorizat, la acela comic – între ele aflându-se, de altfel, măsura unei arte interpretative de amplu și nuanțat diapazon expresiv. Creațiile succesive din Setea (1961, r. Mircea Drăgan), „Omul de lângă tine” (1961), „Lupeni`29” (1962, r. Mircea Drăgan) sunt marcate de simpatia personajului său interpretativ, ca și de eleganța discretă a recitativului dozat cu subtilitate în intonația lui dramatică. Resursele bogate ale registrului de caracterizare se vor impune cu peremptorie eleganță de-a lungul creațiilor din Tudor (1963), Străinul (1964), Neamul Șoimăreștilor (1965) sau „Frumoasele vacanțe” (1967, r. Károly Makk). – „Dicționarul actorilor de film”, Napoleon Toma Iancu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977 George Mărutză a avut și o bogată activitate în teatrul radiofonic, interpretând, între alte roluri, pe acela al lui Jeorling din „Sfinxul Ghețarilor”, adaptare după romanul lui Jules Verne.