Heinz Alfred Kissinger s-a născut într-o familie de evrei din orașul german Fürth. Forțat de persecuțiile regimului nazist, în 1938 ajunge în New York, împreună cu familia sa, obținând cetățenia americană la 19 Iunie 1943.
Chiar dacă liceul l-a terminat în Manhattan, Kissinger și-a păstrat un puternic accent german. Anii de la liceul "George Washington" i-a petrecut împărțindu-și timpul între cursurile serale și munca din timpul zilei la o fabrică de pămătufuri.
În 1943, la scurt timp după obținerea cetățeniei americane, este recrutat în armată și trimis ca translator de germană pe lângă Serviciul de Contra-Spionaj al Armatei Americane. În 1950 obține " summa cum laude " de la Colegiul Harvard. Obține titlul de doctor în anul 1954. În campaniile prezidențiale ale anilor 1960 si 1964 l-a susținut și consiliat pe Guvernatorul de New York Nelson Rockefeller. In campania prezidențială din 1968, în favoarea lui Richard Nixon, Kissinger îi devine consilier pe timpul campaniei .
Lucrând pentru presentele Nixon în plin Război Rece, Kissinger propune și promovează politica de "destindere" cu Uniunea Sovietică. De asemenea, negociază tratatele de limitare a înarmării strategice (SALT I) și cel al rachetelor anti-balistice .
În iulie și octombrie 1971, Kissinger face două vizite secrete în China, cu care SUA nu mai avea relatii diplomatice de multi ani. Dupa întâlnirea istorică din 1972 SUA recunoaste Taiwan-ul ca facand parte din China straveche .
În 1973 Kissinger a negociat sfârșitul Războiului de Yom Kippur, început prin invazia peninsulei Sinai de către Egipt și a platoului Golan de către Siria.
La 11 septembrie 1973, CIA orchestrează, în secret, debarcarea președintelui ales al Republicii Chile, Salvator Allende și îl susține pe Augusto Pinochet ca înlocuitor al acestuia, fapt ce a generat suspiciunea implicării directe a lui Kissinger în operațiune, lucru negat de către acesta, afirmând constant schimbarea poziției sale cu puțin timp înainte de lovitura de stat .
Din fericire pentru el, Kissinger nu a avut o implicare serioasă în afacerea Watergate, ce a dus la prăbușirea în flăcări a întregii administrații Nixon, acest lucru aducându-i o reputație de "om cinstit printre corupți". La apogeul popularității sale, acesta era văzut ca fiind un sex-simbol, apărând în compania unor stele de cinema ca Jill St. John, Shirley MacLaine, sau Candice Bergen.
În decembrie 1975, Kissinger și Gerald Ford s-au întâlnit cu președintele Suharto al Indoneziei. Cu acea ocazie aceștia și-au manifestat suportul pentru Suharto în invadarea Timorului de Est, care a condus la masacrarea a peste 200.000 de oameni. Kissinger a negat continu orice cunoștință a intențiilor președintelui indonezian cu privire la Timor și insistă că " aprobarea " sa asupra acestui fapt este o formulare scoasă din context . El insistă că invazia era un plan dinainte stabilit și calculat în amănunțime, contribuția sa la acest plan fiind nulă.
Kissinger a părăsit Casa Albă în 1976, odată cu alegerea lui Jimmy Carter ca președinte. Continuă să joace roluri minore în administrațiile Reagan și prima administrație Bush, fiind susținut de grupul neo-conservator care a dominat Partidul Republican în anii '80 și care a văzut în politica sa de " destindere " cu Uniunea Sovietică un factor de conciliere între cele două super-puteri. De-a lungul anilor ia parte la activitățile unor grupuri de discuții politice, cum ar fi "Trilateral Commission", scrie cărți (Diplomația), oferă consultanță politică și speech-uri.
În 2002, președintele George W. Bush îl delegă pe Kissinger în conducerea unei comisii de investigare a evenimentelor din 11 Septembrie 2001, ceea ce a generat un val de critici, alimentate de preferința lui Kissinger de a oferi publicului "doar atât cât are nevoie să cunoască", conturată de-a lungul anilor săi petrecuți la Casa Albă.
Un episod interesant se creează prin insistența democraților din Congres în a cere ca Henry Kissinger să prezinte documentele sale financiare și care trebuiau să ateste, în opinia lor, eventualele sale conflicte de interes cu investigația lansată. Kissinger însă, susținut de Bush, refuză să facă acest lucru, invocând lipsa unui cadru pentru un asemenea gest. În cele din urmă, Kissinger demisionează de la președinția comisiei.
Kissinger are 2 copii împreună cu soția sa Ann Fleischer, Elizabeth și David. Astăzi el trăiește cu cea de-a doua sotie, Maginnes Kissinger, în Kent Connecticut și conduce o firmă de consultanță ce-i poartă numele . Pe planul afacerilor participă și în numeroase alte consilii de conducere ale unor companii , incluzând Hollinger International.
