Jean Sorel pe numele său real Jean Marquis de Combault-Roquebrune (n. 25 septembrie 1934, Marsilia, Franța) este un actor de film, teatru și de televiziune francez. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Cele patru zile ale orașului Neapole (1962), Germinal (1963), Made in Italy (1965) și Frumoasa zilei (1967).
Sorel provine dintr-o familie nobilă de ofițeri. Tatăl său, Guy de Combaud Roquebrune, a murit în calitate de comandant al unei unități de parașutiști francezi ai Serviciului aerian special britanic în septembrie 1944 în luptele pentru Sennecey-le-Grand. Ca student într-o clasă pregătitoare la École Normale Supérieure, Sorel a intrat pentru prima dată în contact cu teatrul. Și-a făcut debutul teatral în piesa Neguțătorul din Veneția de Shakespeare. După un turneu, i-a fost greu să se întoarcă la școală. După serviciul militar, Sorel s-a decis pentru cariera de actor, inițial primind un mic rol în filmul J'irai cracher sur vos tombes, (1959, regia Michel Gast). Descoperirea sa a venit cu un rol principal în filmul uitat acum Les Lionceaux de Jacques Bourdon (1960). De atunci, Sorel a apărut în numeroase lungmetraje. A devenit popular unui public mai larg prin rolurile sale ca Tom Fennel în Julia, ești fermecătoare (Julia, Du bist zauberhaft, film din 1962, în regia lui Alfred Weidenmann), în rolul contelui din La Ronde (1964, în regia lui Roger Vadim), în rolul fratelui incestos Gianni din Sandra (1965, regia Luchino Visconti) sau în rolul soțului Catherinei Deneuve în Frumoasa zilei (1967; regia Luis Buñuel). De la mijlocul anilor 1970, Sorel și-a redus activitatea cinematografică, joacă cu preponderență în producții de televiziune și la teatru (printre alții sub regia lui Roger Planchon).
În 1962 s-a căsătorit cu actrița italiană Anna Maria Ferrero, partenera sa din filmul Traqués par la Gestapo (1962), care nu mult după aceea a renunțat la propria-i carieră. Jean Sorel locuiește împreună cu soția sa la Paris și Roma.
Iulidesprefilme
pe 24 August 2018 14:48
Un bun actor...Telecinemateca ar trebui să ne ofere măcar un film cu el...
pe 29 Septembrie 2008 21:38
Cateva repere de neomis in biografia artistica a lui Jean Sorel:S-a petrecut la Roma, Amelie ou le temps d'aimer, L'Oro di Roma, Il Disordine, Cele 4 zile ale orasului Neapole, Germinal, la Ronde, De l'amour, Vaghe stelle dell'Orsa Maggiore, le Bambole, Made in Italy si altele din cele aproape o suta de filme in care s-a remarcat cu brio de tanar.
C. ioan.
Sorel provine dintr-o familie nobilă de ofițeri. Tatăl său, Guy de Combaud Roquebrune, a murit în calitate de comandant al unei unități de parașutiști francezi ai Serviciului aerian special britanic în septembrie 1944 în luptele pentru Sennecey-le-Grand. Ca student într-o clasă pregătitoare la École Normale Supérieure, Sorel a intrat pentru prima dată în contact cu teatrul. Și-a făcut debutul teatral în piesa Neguțătorul din Veneția de Shakespeare. După un turneu, i-a fost greu să se întoarcă la școală. După serviciul militar, Sorel s-a decis pentru cariera de actor, inițial primind un mic rol în filmul J'irai cracher sur vos tombes, (1959, regia Michel Gast). Descoperirea sa a venit cu un rol principal în filmul uitat acum Les Lionceaux de Jacques Bourdon (1960). De atunci, Sorel a apărut în numeroase lungmetraje. A devenit popular unui public mai larg prin rolurile sale ca Tom Fennel în Julia, ești fermecătoare (Julia, Du bist zauberhaft, film din 1962, în regia lui Alfred Weidenmann), în rolul contelui din La Ronde (1964, în regia lui Roger Vadim), în rolul fratelui incestos Gianni din Sandra (1965, regia Luchino Visconti) sau în rolul soțului Catherinei Deneuve în Frumoasa zilei (1967; regia Luis Buñuel). De la mijlocul anilor 1970, Sorel și-a redus activitatea cinematografică, joacă cu preponderență în producții de televiziune și la teatru (printre alții sub regia lui Roger Planchon).
În 1962 s-a căsătorit cu actrița italiană Anna Maria Ferrero, partenera sa din filmul Traqués par la Gestapo (1962), care nu mult după aceea a renunțat la propria-i carieră. Jean Sorel locuiește împreună cu soția sa la Paris și Roma.
C. ioan.