Jennifer Ehle este nascuta in Carolina de Nord pe 29 decembrie 1969, fiind fiica unei actrite engleze si a unui scriitor american. Formarea ei se realizeaza la Academia de Arte Interlochen si prin alte studii ce au loc in 18 scoli.
In televiziune debuteaza cu rolul din filmul ”The Camomile Lawn”, unde impreuna cu mama sa portretizeaza la diferite varste pe Mary Wesley, insa cunoaste un real succes prin productia BBC ”Pride and Prejudice”- rolul lui Elizabeth Bennet, film care ii aduce premiul BAFTA dar si o poveste scurta de iubire cu Colin Firth.
Ulterior, in cariera imbina lumea filmului cu teatrul, avand un rol important in "Paradise Roads" si in piesa "The Real Thing" din 1999.
Se va casatori in noiembrie 2001 cu scriitorul Michael Ryan, iar doi ani mai tarziu da nastere primului copil. Va lua o pauza, revenind in 2005 cu "The Philadelphia Story", apoi realizeaza triplul rol din ”The Coast of Utopia” si continua sa apara in diferite productii.
Dupa ce in 2009 aduce pe lume cel de-al doilea copil, accepta rolul Myrtle Logue din ”The king speech”, unde joaca impreuna cu fostul ei partener Colin Firth.
Jennifer Ehle, pe numele complet Jennifer Anne Ehle, este fiica actriței engleze Rosemary Harris și a autorului american John Ehle. Tatăl ei s-a născut în Asheville, Carolina de Nord, având origine germană și engleză, mama ei s-a născut în Ashby-de-la-Zouch, Leicestershire, Anglia. Una dintre străbunicile materne ale lui Jennifer era româncă. Jennifer a urmat cursurile Școlii Centrale de Discurs și Dramă din Londra. În 1991, a câștigat premiul Ian Charleson pentru rolul ei din Tartuffe. În 1992, a obținut premiul Radio Times pentru cel mai bun debutant pentru The Camomile Lawn. Ea a câștigat premiul BAFTA TV pentru cea mai bună actriță în rolul Elizabeth Bennet din miniseria Pride and Prejudice (1995). A jucat cu mama ei în filmul Sunshine (1999), regizat de István Szabó (mama, Rosemary Harris, a jucat versiunile mai vechi ale personajului ei Valerie în Sunshine și Calypso, în The Camomile Lawn (1992). Jennifer a fost nominalizată pentru un Laurence Olivier Theatre Award în 2000 pentru cea mai bună actriță în rolul ei din The Real Thing la Donmar Warehouse și la Teatrul Albery. În 2000, a primit o nominalizare la Outer Critics Circle pentru cea mai bună actriță într-o piesă, The Real Thing. În 2000, ea a câștigat Premiul pentru cea mai bună actriță din lumea teatrului pentru The Real Thing și Premiul Variety Cub Showbusiness pentru cea mai bună actriță de scenă din The Real Thing. Pentru activitatea ei de pe Broadway a câștigat premiul Tony în 2000 pentru cea mai bună actriță într-o piesă, The Real Thing de Tom Stoppard (concurând cu mama ei, atât Jennifer cât și mama ei, Rosemary Harris, au fost nominalizate la aceeași categorie, în același an, pentru actrița principală într-o piesă: Rosemary pentru Waiting in the Wings, iar Jennifer pentru The Real Thing a fost câștigătoare. Jennifer a luat premiul Tony în 2007 pentru cea mai bună actriță într-o piesă, The Coast of Utopia. A filmat pentru pilotul din Game of Thrones (2011) ca personajul Catelyn Stark, dar a renunțat din cauza angajamentelor familiale și a fost înlocuită de Michelle Fairley. A jucat în Zero Dark Thirty (2012). A decis să apară în Fifty Shades of Grey (2015) pentru că a vrut să lucreze cu regizorul Sam Taylor-Johnson. A jucat pe scenă în The Philadelphia Story cu Kevin Spacey la Teatrul Old Vic din Londra (2005); în 2007 a fost nominalizată pentru cea mai bună actriță într-o piesă de teatru la Outer Critics Circle pentru The Coast of Utopia; a jucat în Lady Macbeth, cu Liev Schreiber, în producția The Public Theatre. A mai apărut în filmele: Little Man (2016), Wetlands (2017), Vox Lux (2018), The Wolf Hour (2019), The Professor and the Madman (2019), Monster (2021), She Said (2022), Dead Ringers (2023). În plan personal, ea este căsătorită cu Michael Scott Ryan, din 2001 și în prezent. Au doi copii: George Ryan, Talulah Ryan.
