John Wayne

Colosul de 1m si 90 de cm a intrat in viata impodobit cu un nume feminin: Marion Robert Morrison, descendent al primilor pionieri ai vestului salbatic, avea sa se numeasca, mult mai tarziu, John Wayne. Nascut la Iowa, la inceputul secolului celei de-a saptea arte, marsul spre vest l-a condus la Hollywood, unde legenda istoriei va intra in industria legendei. Inca de la 3 ani, micul Marion face calarie si galopeaza nebuneste in ranch-ul familiei din marginea desertului Mojave.

In 1916, parintii se instaleaza in Glendale, un cartier destul de indepartat din Los Angeles, in care se turnau, in decor natural, toate western-urile, lui Warner Fox. Aici, ia primele lectii de box cu unul dintre pompierii voluntari ai unei cazarmi din apropiere, care, frapat de latimea umerilor lui de urias, il va inscrie printre membrii clubului sportin din Pasadena. Abil si voinic, Marion se va impune, in curand, ca unul dintre cei mai mari batausi ai cartierului, motiv pentru care va fi poreclit de prieteni „Duke”, Ducele. O porecla magulitoare pe care o va pastra pana in 1925, cand intra la Universitatea din California de Sud. Si aici e solicitat de antrenorul echipei de fotbal a Universitatii.

Astfel ca, in 3 ani, adolescentul devine un idol in Los Angeles, fiind remarcat de Tom Mix, actorul adorat al Casei Fox, care castiga, pe atunci, nemaipomenita suma de 17500 de dolari pe saptamana. Datorita lui, John intra in universul filmului ca recuziter. In 1927, la 20 de ani, va turna primul sau film: „The Drop Kick”, avand rolul unui tanar sportiv ce joaca in echipa colegiului. In 1929 urmeaza „Words and Music” si „Salute”, intruchipand acelasi personaj al sportivului complet, cu cap frumos, cu fizic de atlet. Primul film, in care detine un rol de vedeta, il va turna in 1930, fiind un vanator indragostit in „The Big Trail”. Dupa 6 ani, va fi un padurar bataus, care va ajunge sa boxeze pentru a castiga bani mai multi („Conflict”).

Placandu-i femeile de tip spaniol, era atat de consecvent si de cunoscut pentru gustul sau, incat, intrand in barurile de noapte, orchestrele incepeau sa cante Granada. De trei ori a fost casatorit cu brunete suple, firave, cu ochii de foc. Prima sotie, Josefine Saenz, fiica consulului dominican la Los Angeles ii va face patru copii: „Ei s-au nascut exact in ordinea in care i-am dorit: baiat, fata, baiat, fata”. Divorteaza de Josefine pentru a se casatori cu o tanara actrita mexicana, Esperanza Bauer, poreclita Chata (Carna). Raman impreuna timp de sapte ani, ducand o viata agitata. Pentru a putea divorta, sotia recurge la probe medicale, acuzand crize de dezechilibru mintal, pe baza a 22 de certificate. Sotul o contrazice in plen, sustinandu-i, de fapt, pledoaria, argumentand ca a avut 31 de scene de isterie. La un an dupa divort, Chata moare in urma unui atac de cord.

In 1954, al treilea mariaj al marelui Duce este celebrat doar timp de 90 de secunde, in Hawaii, intr-o gradina tropicala, la asfintit. A treia sotie este o actrita peruviana, Pilar Palette. Ii asteapta 20 de ani de convietuire, ani intrerupti de furtuni dese, astfel ca, inca din 1958, Pilar incepe sa vorbeasca, deja, de divort: „In 4 ani de casatorie, el si-a petrecut 2 ani si jumatate in filmari. Cand se intoarce de la un rand de filmari, se ocupa de cele care urmeaza”. Totusi, cand John va fi pentru prima data operat la un plaman, Pilar va fi langa el. Doi ani mai tarziu, vor avea o fiica, al treilea lor copil. Cand s-au separat, in 1973, ei nu se mai intelegeau de mult. Alaturi de el, pana la sfarsitul vietii, va ramane Pat Stacy, secretara lui, mai tanara decat el cu 34 de ani. Prima si a treia sotie i-au adus pe lume 7 copii, iar acestia, la randul lor, l-au facut buni de 21 de ori. Ii placea atat de mult roul de tata de sarbatoare, incat in 1969 si-a cumparat un Pontiac-vagon, pentru a putea calatori cu toti copiii, alaturi, in faimosul sau Stetson. Josie, prima sotie, a pastrat copiii si asprul cowboy avea sa sufere in lipsa lor: „In dimineata zilei de Craciun, povesteste el mai tarziu, asteptama in fata casei, sa se trezeasca pentru a-mi da voie sa intru”. Doar de sarbatori, pentru urari, in fiecare an, clanul Wayne se aduna in jurul tatalui, in casa sa din New Port Beach: 11 camere, sala de proiectie, piscina, sala de jocuri.

O jumatate de secol, timpul i-a brazdat chipul, i-a inscris in adancimea ridurilor intreaga legenda a vestului american. John Wayne a fost actorul monumental, statuia vie, de granit a Americii. In 50 de ani si in 250 de filme, el a fost, in acelasi timp, eroul bun si brutal, cavalerul aspru, stangaci in dragoste si neintrecut in lupta, eroul masiv si pozitiv al occidentului. Filmele lui sunat atat de numeroase incat nu ar mai fi nevoie de comentarii, prin el s-ar putea parodia el insusi.

Umorul nu-l paraseste nici in cele mai dramatice momente. In 1964, dupa o serioasa alertare din cauza bolii care incepuse sa-l macine, John mai are puterea sa comenteze: „Stiti, acum, aparatele radioscopice sunt mai necrutatoare decat camerele de luat vederi. Ele ne strapung pieptul, executand travallinguri inainte-inapoi, luand prim planuri ale plamanilor, imagini din profil. O adevarat afacere-spectacol”.

La 57 de ani, Ducele a calarit mii de km in desertul si in praful vestului american, a epuizat mii de cai, a ucis zeci de banditi, a baut tone de whisky si de tequila, a fumat mai mult de 50 de tigari pe zi. In timpul unui examen de rutina, i se descopera la plamanul drept o tumoare cat pumnul. Dupa operatie, usor speriat, marele John inceteaza sa mai fumeze, mestecand tutun, dar nu poate renunta la whisky si la film. In 1978 va fi operat pe cord deschis, inlocuindu-i-se o parte din aorta cu o valva de porc. La 1 mai 1979 e, din nou, operat la intestin, cancerul se anunta generalizat. La 11 iunie se stinge din viata.

Ducele a devenit John Wayne datorita unui alt anglo-saxon intempestiv: Raoul Walsh. El i-a incredintat rolul unui cercetas in „The Big Trail”. Tot el a fost acela care i-a gasit acest nume simplu, care a devenit celebru.