Jon Polito

Jon Polito, pe numele adevărat John Polito, s-a născut la data de 29.12.1950, în Philadelphia, Pennsylvania, SUA, și a decedat de cancer la data de 01.09.2016, în  Duarte, California, SUA. A fost fratele animatorului și regizorului Jack Polito. A absolvit Universitatea Villanova cu o bursă de teatru. Apoi, a început o carieră lungă de succes pe scena din New York, atât în afara cât și pe Broadway. Primul său loc de muncă la Broadway a fost când avea 26 de ani și a fost angajat ca standby pentru Kenneth McMillan, în vârstă de 45 de ani, în producția originală a piesei „American Buffalo” a lui David Mamet. A susținut roluri în piesele „Transfigurarea lui Benno Blimpie”, „Gemeni” și „Banii altor oameni”. A jucat în aproape 100 de filme, fiind mai cunoscut pentru colaborarea sa cu frații Coen, pentru numeroasele sale apariții la televiziune în seriale și ca invitat. A avut rolurile remarcabile în filme, ca: Miller's Crossing, Barton Fink, The Man Who Wasn't There, The Hudsucker Proxy, The Big Lebowski, The Crow, Blankman, The Freshman, Big Eyes. A lucrat cu regizori, precum: Clint Eastwood, John McNaughton, Tom Hanks, Andrew Bergman, Michael Apted, Ridley Scott și Tim Burton, printre alții. La televiziune, a jucat în Crime Story, Ohara, Hearts are Wild, The Chronical și în filmul apreciat de critici Homicide, Life on the Street. Printre rolurile notabile de vedetă invitată se numără rolul proprietarului derutat Sylvio din Seinfeld; singurul său rol de femeie, Rhonda, în The Chris Isaak Show; fratele lui Frank, în It's Always Sunny in Philadelphia; Earl Chambers în Modern Family. A jucat pe Broadway cu Faye Dunaway în The Curse Of An Aching Heart și cu Dustin Hoffman în Death Of A Salesman. A primit premiul OBIE pentru cel mai bun actor pentru teatrul Off Broadway, în 1980. Alte premii: TELLY din 2001 pentru voce off de animație în The Dancing Pumpkin, regizat de fratele său, Jack Polito, Premiul Festivalului Independent de la New York pentru excelență în actorie și 2005 Cinequest Maverick Award pentru munca sa de-a lungul vieții în film și la televiziune. În 2012, Jon a primit premiul pentru cel mai bun actor pentru scurtmetrajul Anti-Muse de la Hollywood Reel Independent Film Festival. A considerat că a avut succes datorită unor persoane, ca: mentorul său, Dominic Garvey, singura lui profesoară de actorie, Irene Baird, și marele regizor și prieten, Paul Bettis. În plus, inspirația sa a fost artista de teatru din New York, Theodora Skipitares, care l-a învățat film și design la universitate și care de atunci i-a rămas aproape. În plan personal, el a fost căsătorit cu Darryl Armbruster, din 2000 până în 2016, la moartea lui.