Line Renaud

Line Renaud, pe numele adevărat Jacqueline Enté, s-a născut la 02.07.1928, în Nieppe, Nord, Franța. A fost cântăreață, actriță, activă din 1945, și activistă împotriva SIDA. Mama ei, Simone, era stenografă; tatăl ei era șofer de camion în timpul săptămânii, dar cânta la trompetă în weekend, într-o fanfară locală. Line a dat primele semne ale talentului ei în școala primară, când la șapte ani a câștigat un concurs de amatori. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tatăl lui Jacqueline a fost mobilizat, petrecând cinci ani departe de familie. În acest timp, Jacqueline a fost crescută de mama, bunica și străbunica ei. Bunica ei avea o cafenea în Armentieres, unde obișnuia să cânte pentru soldați. A audiat la Conservatoire de Lille, interpretând cântece scrise de Loulou Gasté, „Sainte-Madeleine” și „Mon âme au diable”. Louis Gasté era la acea vreme un cunoscut compozitor francez. La sfârșitul audiției, ea a fost abordată de directorul Radio Lille, care căuta un cântăreț. Ea a luat pseudonimul de Jacqueline Ray și s-a alăturat postului cântând un repertoriu bazat pe melodiile lui Loulou Gasté. În 1945, s-a mutat la Paris și a avut primul concert în Folies Belleville, unde a fost prezentată lui Gasté. Ea avea 16 ani, iar Gasté 37. El a devenit mentorul ei, schimbându-i imaginea și numele. Line Renaud și-a făcut debutul național la Radio Luxembourg, cântând într-un program de duminică dimineață. După ce a semnat un contract cu Pathe Marconi, a înregistrat „Ma Cabane au Canada”, scris de Loulou Gasté, care a câștigat Grand Prix du Disque. De asemenea, a cântat cu Yves Montand la Théâtre de l'Etoile. Ea a făcut numeroase turnee în Europa și Africa, s-a întors la Paris pentru a juca la ABC și a înregistrat numeroase adaptări ale cântecelor americane, precum „Ma petite folie”, „Etoile des neiges” și „Le Chien dans la vitrine”. În 1954, în timp ce cânta la Moulin Rouge, ea l-a cunoscut pe Bob Hope, și, ulterior, a apărut în cinci episoade din The Bob Hope Show din SUA. În timpul acestei călătorii, ea a cântat și la Waldorf Astoria (New York) și la Cocoanut Grove (Los Angeles), a apărut la show-urile Johnny Carson, Dinah Shore și Ed Sullivan și a înregistrat împreună cu Dean Martin piesele „Relax-Ay-Voo” și „Doi oameni adormiți”. În 1959, a început o serie de patru ani de Plaisir de Paris pentru Henri Varna și apoi a continuat să cânte într-un spectacol din Las Vegas la Dunes din 1963 până în 1965. În 1966, s-a întors la Paris și la Casino de Paris, jucând într-un nou spectacol, Desir de Paris. În 1968, s-a întors la Las Vegas pentru o serie de spectacole. În Franța, în 1973 a creat un spectacol american în care a făcut turnee timp de doi ani prin țară. Apoi a ajutat Casino de Paris, amenințat cu închiderea, punând un spectacol numit „Paris – Line” cu Loulou Gasté, care a durat patru ani. În anii 1980, a jucat într-o emisiune TV, Telle est Line și a înregistrat cântece în engleză și franceză. La Casino de Paris, ea a organizat un spectacol unic la 40 de ani de carieră. De asemenea, în 1981, ea a servit ca „ghid” neoficial pentru Merv Griffin când a înregistrat „The Merv Griffin Show” la Paris, iar în 1982 a fost invitată la specialul de Crăciun al lui Perry Como la Paris. În 1989, a făcut un turneu prin Japonia, ca parte a unui festival care a marcat bicentenarul Revoluției Franceze. În plan personal, a fost soția lui Louis /Loulou Gasté, din 1950 până în 1995, la moartea lui. În martie 2019, Renaud a fost internată în spital din cauza unei căderi în grădina ei.