Margareta Pâslaru

Născută în București la 9 iulie 1943, Margareta Pâslaru este o personalitate complexă a culturii românești. A copilărit într-un mediu artistic, a pozat cap de expresie, atât pentru bunicul ei sculptorul Ion Dimitriu Bârlad cât și pentru colegul lui, sculptorul Ion Medrea. A studiat harpă, baletul cu Floria Capsali, pianul cu Lia Romașcu, pictură cu prof. Tofan la Institutul de arte Plastice "Nicolae Grigorescu". Joacă rolul copilului pe scena operei în "Madame Butterfly" de Puccini, devenind în 1948 membru provizoriu în Sindicatul Artiștilor.

Cea care avea să devină legenda vie a muzicii ușoare românești și-a afirmat exploziv talentul la numai 15 ani. În 2008, la aniversarea a 50 de ani de la debut, Margareta a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din București; 65 de compozitori i-au încredințat creațiile, unii scriind special pentru ea, George Grigoriu, Radu Șerban, Temistocle Popa, Ion Cristinoiu, V. Vasilache Jr, Florin Bogardo, Laurențiu Profeta, ș.a.. Interpretează muzică ușoară și folclor, este compozitoare și textieră, a avut mare succes în show-uri TV, a abordat cu aplomb filmul și teatrul fiind considerată un talent nativ deosebit și cu resurse artistice nebănuite.

În 1958 debutează în muzica ușoara la Casa de Cultură Grivița Roșie, în 1959 apare în diferite transmisii cu artiști amatori, iar în 1960 este invitată în studioul Televiziunii Române, Str. Moliere.. În același an, vocea de excepție a Margaretei, cu timbrul său unic, îi aduce Premiul I pe Capitală la Festivalul Artiștilor Amatori. Urmează cursul de perfecționare de pe lângă C.S.C.A. - Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă - clasa Cameliei Dăscălescu. În 1963 devine studentă la Drept - Facultatea de Științe Juridice, dar invitată la Teatrul L.S. Bulandra pentru a juca în piesa "Operă de trei parale" Margareta întrerupe cursurile. Tot în '63 devine membru A.T.M.

În 1964 regizorul Liviu Ciulei o distribuie în rolul Polly Peachum din "Operă de trei parale" de B. Brecht avându-l ca partener pe Toma Caragiu. Margareta impresionează atât publicul cât și criticii de artă de-a lungul a 400 de reprezentații. DINU SĂRARU: "O revelație în spectacol o constituie Margareta Pâslaru: talentata interpretă de muzică ușoară, distribuită de regizor în dificilul rol Polly, face dovada unor certe calități actoricești și joacă alături de încercații săi parteneri, cu o siguranță scenică remarcabilă. Iar interpretarea pe care o dă apoi cântecelor se face și ea subliniată în mod deosebit, interpretarea cântecului despre "Jenny, logodnica piratului", unde virtuțile de cântăreață sunt puse în lumină o dată cu un bun joc actoricesc." (Luceafărul, ianuarie 1965)

La îndemnul Mariei Tănase, pe care a cunoscut-o în timpul repetițiilor la teatru, Margareta Pâslaru începe să cânte folclor. MORNING STAR, Londra, 1974: "Margareta Pâslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."

Împreună cu Marina Voica, o altă cântăreață celebră a anilor '60, lansează un mare șlagăr, "Pe aripa vântului" dansând și bătând castaniete. Solicitată de cei mai valoroși producători de televiziune, Valeriu Lazarov, Alexandru Bocăneț, Tudor Vornicu și alții, apare frecvent în emisiuni de varietăți etalând un stil vocal versatil, mișcare scenică originală, purtând costume pe care și le crează. Compozitorul Elly Roman - EDC 1217: "Izbucniri neașteptate ale unor răzvrătiri vocale nemaiauzite până atunci, dădeau din capul locului o amprentă cu totul personală tuturor interpretărilor noii cântărețe și parcă prezenței vuietului mării i se adăugau hăurile munților, pădurilor, câmpiilor noastre - toate găsindu-și ecoul în această micuță păpușică modestă și sârguincioasă. (...)"

În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea Cerbul de Aur, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un "One Woman Show" cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație, Rolf Albricht, și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate Margareta nu primește viză timp de 10 ani.

Câșigătoare a Discului de Aur Electrecord - CSCA 1968, primește în 1969 Trofeul MIDEM la Cannes, fiind prima româncă distinsă cu acest trofeu.

Lansează șlagăr după șlagăr, este solicitată la Televiziune, Sala Palatului, Sala Radiodifuziunii, Teatrul C. Tanase, Sala Polivalentă, Ansamblul folcloric "DOINA", stadioane, grădini de vară, spectacolele de la grădina Boema precum și la Teatrul Radiofonic, înregistrări muzicale la Radio și pe disc, Margareta devenind una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului; "Un mit al muzicii ușoare românești" cum a numit-o maestrul George Grigoriu.

În 1966 debutează în film cu rolul Iulia în coproducția româno-sovietică "Tunelul", regizat de Francisc Munteanu. Pentru acest rol dramatic primește Premiul pentru debut în cinematografie la Festivalul Filmului de la Mamaia "Pelicanul de aur", ediția a III-a 1966. Criticul de film Călin Căliman: "Margareta Pâslaru atestă disponibilități interpretative majore în Tunelul." (Contemporanul, 1966)

În 1967 "Un film cu o fată fermecătoare" - regia Lucian Bratu, ne-o prezintă pe Ruxandra Vâncu, rolul principal feminin în care Margareta nu cântă, dar îi este remarcată interpretarea plină de naturalețe alături de Ștefan Iordache, Marin Moraru, Grigore Gonta. Criticul de film T. CARANFIL: "De altfel se cuvine să adaugăm că dacă există o experiență reușită în acest film, aceasta este tocmai examenul dificil pe care l-a promovat Margareta Pâslaru. Ea a avut de făcut față unui rol de rară întindere, în care nu părăsește ecranul din generic și până la ultima întunecare a filmului, impresionând mereu prin spontaneitate, firesc, și mai ales prin farmec, inspirat pus în valoare de fotografia operatorului Tiberiu Olasz.

1968 - "Împușcături pe portativ" regia Cezar Grigoriu. Margareta joacă alături de Ștefan Bănică, Nae Roman, Cornel Fugaru și grupul Sincron.

1973 - Elisabeta Bostan o alege pe Margareta în "Veronica", iar în 1974 în "Veronica se întoarce". Zâna, educatoarea severă, împărăteasa furnicilor se bucură și azi de un imens succes.

1976 - Margareta Pâslaru joacă rolul unei frizerițe alături de Toma Caragiu și Diplan, în "Gloria nu cântă", filmul de debut al regretatului Alexandru Bocăneț.

În 1978, Francisc Munteanu o distribuie pe Margareta în rolul Lia din comedia muzicală "Melodii, melodii". Caricaturistul Nell Cobar, creatorul filmelor de desene animate "Mihaela" îi oferă Margaretei șansa de a compune și muzica de film, pentru două episoade.

1983 - Margareta Pâslaru își urmează soțul în SUA împreună cu fiica sa Ana Maria. Peste ocean devine pe rând consultant artistic, asistent director și apoi director plin în diferite galerii de artă. Prin propria firma "M" Soul Productions realizează în calitate de scenarist, regizor, editor, emisiuni TV cultural-educative, pentru care obține premiile "The Videographer Award of Distinction"; "Telly Award"; "The Communicator Award". Ca o încununare a tuturor activităților de peste ocean, Union County Commission și Senatul statului New Jersey oferă Margaretei Pâslaru premiul "Women of Excellence" - 2002.

După 1989 artista vine frecvent în țară unde lansează CD-uri și DVD-uri care au o finalitate caritabilă cedându-și drepturile de autor unor cauze nobile. În 2006, după 38 de ani de căsătorie, îl pierde pe soțul sau Gheorghe Sencovici, fostul campion la talere, inginer și proprietarul firmei Info Prompt. Stă mai mult în țară și este omagiată și premiată de diferite publicații, asociații, emisiuni TV. Jurnalul Național - 9 iulie 2008: "O legendă vie a României, o artistă cu totul specială, Margareta Pâslaru împlinește astăzi 65 de ani"

2009 - Margareta importă conceptul Banca de Alimente și îl implementează cu sprijinul Crucii Roșii și al voluntarilor ei.

În 2010 Margareta Pâslaru este sărbătorită la aniversarea a 50 de ani de la primul disc și primește Trofeul Electrecord, creat special pentru distinsa artistă. Totodată, lansează primul CD de autor "Lasă-mi toamnă, pomii verzi".

La 4 februarie, în cadrul Conferinței Nationale, Margareta Pâslaru este numită Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania.

După sărbătorirea unei jumătăți de secol, artista continuă activitatea pe alte lungimi de undă. Răspunde unor invitații la Radio, susține tineri talentați, continuă să compună, lucrează la definitivarea cărții autobiografice, pregătește noi proiecte de care cu siguranță vom auzi.

În 2012, Cartea "Eu și Timpul" scrisă de Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche - este lansată cu succes la Muzeul Șuțu din București.

În 2013, La Castelul Peleș, Margareta Pâslaru este decorată de Casa Regală cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler. Aniversând 55 de ani activi, Mihai Chirilov și Noaptea Albă a Filmului Românesc omagiază pe Margareta Pâslaru proiectând pelicula "Un film cu o fată fermecătoare" - regizată de Lucian Bratu. Tot în 2013, Fundația Radio România editează CD-ul "Margareta70"; artista donează încasările programului "Banca de alimente" Crucea Roșie.

În 2014, Margareta Pâslaru produce CD-ul de autor "Actorii cântă" în colaborare cu UNITER, donează încasările campaniei naționale "Artiștii pentru Artiști". Sarbătorind cei 555 de ani ai orașului, Margareta Pâslaru compune piesa "VENIȚI LA BUCUREȘTI" - muzică și text.

În 2014 are loc vernisajul "Expoziției Prietenilor Muzeului Național de Istorie" din cadrul expoziției "Haina îl face pe om" în care sunt prezentate propriile creații vestimentare, trofee, afișe, discuri, amintiri de familie - donațiile Margaretei Pâslaru intrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie.

În același an primește "Trofeul Gala Crucea Roșie 2014" și Diploma de excelență "Allegretto 40 - Povestea continuă" pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul de copii Allegretto.

În 2015 este aleasă membră a juriului de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor din România 2014, lanseaza CD-ul de autor Margareta Pâslaru "Stelele filmului cântă" produs de UCIN în beneficiul actorilor vârstnici cu probleme de sănătate.

Muzeul Municipiului București o sărbătorește, prin expoziția de afișe rare "Lasă-mi toamnă, pomii verzi" organizată la Palatul Șuțu.

La Gala 2016 Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film i-a acordat Margaretei Pâslaru Premiul de Excelență pentru întreaga activitate, numind-o "Artist Plurivalent".

Cristian Tudor Popescu o are ca invitată la "Cinemateca pentru toţi" cu  "Cinema şi propagandă în istoria filmului românesc (1912-1989)" prelegerea 14: UN FILM CU O FATĂ FERMECĂTOARE.

La 30 mai 2016, Margareta Pâslaru lansează CD-ul de autor "Cum să te las?" produs de Eurostar în beneficiul răniților de la clubul Colectiv.