Marguerite Duras

Marguerite Duras, pe numele real, Marguerite Donnadieu, s-a născut la 04.04.1914, în Gia Dinh, aproape de Saigon, în fosta Indochina Franceză, azi Vietnam, și a decedat la 03.03.1996, la Paris, Franța. A fost romancieră și regizoare de film. Marguerite Duras a venit în Franța, în 1927, unde, după ce a studiat matematica, științele politice ­și dreptul, a avut o carieră de romancieră (considerată a fi parte a curentului literar Nouveau Roman), de scenaristă și cineastă. După ce a scris scenariul filmului regizat de Alain Resnais, Hiroshima, mon amour, a fost scenaristă și regizoare de film. În 1943 i-a apărut primul roman: Les impudents, dar a devenit cunoscută în anii 1950, mai ales după ce a scris scenariul filmului Hiroshima, dragostea mea (1959, în regia lui Alain Resnais). A fost secretar al Ministerului Coloniilor, membră a Rezistenței Franceze, jurnalist pentru revista Observateur. În 1950, romanul Un barrage contre le Pacific a fost nominalizat la Premiul Goncourt, pe care l-a ratat din cauză că simpatiza cu Partidul Comunist. Un alt roman, Moderato cantabile (1958), a fost ecranizat în regia lui Peter Brook, cu Jean-Paul Belmondo și Jeanne Moreau, care a primit la Cannes premiul pentru cea mai bună actriță. În 1984, Duras a primit Premiul Goncourt pentru romanul Amantul. A publicat zeci de volume de romane ­și nuvele. Opera ei, în aparență statică, e populată de personaje care încearcă să scape de singurătate, găsind un sens vieții lor prin recursul la o dragoste absolută, la crimă sau la nebunie. A scris numeroase scenarii de film; scenariul filmului Hiroshima, mon amour, a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu. A mai scris Marinarul din Gibraltar (1953), Les petits chevaux de Tarquinia (Caii pitici din Tarcvinia, 1958), Vice-consulul (1967), Amanta engleză (1971), Dragostea (1981), Agatha (1983), Maladia morții (1984), Ochii albaștri, părul negru (1987), Emily L., Absență îndelungată, Camionul.