Alaturi de James Dean, este reprezentantul de marca al generatiei beat. Format la Actors Studio si adept al "metodei" stanislavskiene, care imprima un stil de joc naturalist. Cariera sa se consuma practic in doua etape: seria marilor succese din anii '50, cand este intruchiparea masculului modern, revoltat, incrancenat, instinctual, si dupa 1970, seria rolurilor de compozitie, expresie a maturitatii creatoare. Volum autobiographic: Songs My Mother Taught Me (1995).
Considerat de mulți cel mai mare actor al tuturor timpurilor, Marlon Brando s-a născut pe 3 aprilie 1924, în Nebraska USA. Actoria a fost singurul lucru a care era, cu adevărat bun, după ce a ratat școala, uniforma militară sau o carieră în sport. Cu un tată agent de vânzări, mereu pe drumuri, și o mamă neglijată și alcoolică, Marlon a „jucat” încă de mic din dorința de a-și înveseli mama și de a-i atrage atenția. Copilăria lui nefericită l-a făcut pe Anthony Quinn, colegul lui de platou din „Viva Zapata” să spună: „Admir talentul lui Marlon, dar nu invidiez suferința care l-a creat.”
Brando și-a găsit norocul la New York, debutând pe Broadway în 1944. În 1950 a debutat și în filme, devenind actorul cel mai admirat, pe care toți ceilalți care i-au urmat l-au avut drept idol: Paul Newman, James Dean sau chiar Elvis Presley.
„Toți suntem copiii lui Brando”, spunea Jack Nicholson. Brando a jucat în 40 de filme, dintre care cele mai celebre sunt „Ultimul tangou la Paris” și „Un tramvai numit dorință”. A fost căsătorit de 3 ori și a avut 5 copii. A murit pe 1 iulie 2004, la Los Angeles.
Despre a fi actor, Brando spunea: „Singurul lucru pe care un actor îl datorează publicului său este să nu-l plictisească!".
În 1972, Marlon Brando a refuzat premiul Oscar pentru rolul din The Godfather. El se opunea puternic modalității în care Hollywoodul denatura imaginea nativilor americani.
Actorul Marlon Brando a primit, în semn de recunoaștere a meritelor sale artistice, o stea pentru film, în partea de vest, aria 1700, pe Vine Street.
