Maurice Pialat

11 lungmetraje (dintre care unul de televiziune) în 27 de ani, zeci de proiecte și idei rămase doar pe hârtie, producții dificile, întrerupte de nenumărate ori, și o reputație de cineast exigent și imprevizibil - Maurice Pialat a avut un traseu greoi și atipic în lumea filmului. Filmele sale sunt profund legate de viața sa. Relațiile de familie, iubirile sale, moartea celor dragi, apariția unicului său copil, obsesiile sale, toate se regăsesc în scenariile pe care le-a transpus pe ecran, dar și în cele care nu s-au concretizat niciodată.

Din cele 11 lungmetraje, șase au fost întrerupte o perioadă din diverse motive, în special din cauza conflictelor și a lipsei banilor. Maurice Pialat nu a avut priză doar la critica de film, ci și la public. Nous ne vieillirons pas ensemble, un film autobiografic despre dilemele unui bărbat cu o viață amoroasă complicată, a fost un succes răsunător în sălile din Franța, în anul 1972, cu peste 1,7 milioane de spectatori. Foarte popular a fost și Loulou (1980), cu Isabelle Huppert și Gérard Depardieu în rolurile principale, prezentat în selecția oficială la Cannes, care a avut aproape un milion de spectatori în Franța și a fost nominalizat la trei premii César, inclusiv pentru Cel mai bun film.

Aproape un milion de bilete vândute a avut și À nos amours (1983), povestea aventurilor amoroase ale unei tinere. Filmul a lansat cariera actriței Sandrine Bonnaire și a fost premiat cu trofeul César pentru Cel mai bun film și Cea mai bună interpretare feminină. Recordul lui Maurice Pialat în materie de box office - 1,8 milioane de spectatori - este Police (1985), cu Sophie Marceau și Gerard Dépardieu, un film surprinzător și antrenant despre lumea legii și cea a fărădelegii, legate printr-o poveste de dragoste. Sous le Soleil de Satan, premiat cu Palme d'Or în 1987, l-au confirmat drept pe unul dintre cei mai importanți autori de film.

Van Gogh (1991), un film despre ultimele 67 de zile din viața pictorului Vincent Van Gogh, a fost selecționat în competiția Festivalului de la Cannes și a fost distins cu Premiul César pentru Cel mai bun actor în rol principal (Jacques Dutronc). Ultimul său film, Le Garçu (1995), este o declarație de dragoste către fiul său, Antoine Pialat, care își joacă propriul rol, alături de Gérard Depardieu. Tatăl trăiește din plin "senzația că n-a iubit și că n-a fost iubit vreodată mai mult ca acum".