Michael Curtiz a fost un regizor, producător, actor și scenarist american de origine maghiară, unul dintre cei mai prolifici regizori din istoria cinematografiei, cunoscut mai ales ca regizorul celebrului film "Casablanca" (1942), considerat de mulți critici de specialitate cel mai bun film al tuturor timpurilor.
Michael Curtiz, pe numele său adevărat Manó Kertész Kaminer, s-a născut pe data de 24 decembrie 1886 (după alte surse - 24 decembrie 1888) la Budapesta, pe atunci în componența Austro-Ungariei. Se trăgea dintr-o familie etnici evrei. Cu toate că era dintr-o familie cu o oarecare poziție în societate, la 17 ani (1903) alege să se facă actor și concomitent se alătură unei trupe de circ; poate pentru că a fost impulsionat de debutul său – în 1897 debutează ca actor, având un mic rol într-o operă în care juca și mama sa.
A studiat la Universitatea Markoszy și la Academia Regală de Teatru și Artă (Színiakadémián), ultima absolvind-o în 1906. Lucrează ca asistent la Pecs și Szeged, până când ajunge la Budapesta, la Teatrul Național Maghiar, unde se angajează ca actor și ca regizor. Aici își ia preudonimul Mihály Kertész.
În 1912 regizează primul film lungmetraj în limba magiară – “Ma ésholnap” (Azi și mâine), în care interpretează și unul dintre rolurile principale. În 1913 pleacă pentru o perioadă de 6 luni în Danemarca, unde lucrează la studioul “Nordisk”. După perioada petrecută în Danemarca, filmele sale produse până la emigrarea în S.U.A. au avut o puternică influență scandinavă. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, este înrolat pentru scurt timp într-un regiment de artilerie, dar revine în cinematografie în 1915. În 1918 se însoară cu Lucy Doraine, de care divorțează cinci ani mai târziu – în 1923.
Odată cu revoluția comunistă din Ungaria, creșterea influenței curentului antisemit, dar mai ales a naționalizării cinematografiei maghiare de către guvernarea lui Bela Kun, decide să emigreze din Ungaria și se stabilește în Austria, unde lucrează la studiourile “Sascha Films”. Aici face cunoștință cuexpresionismul german și este inspirat de lucrările lui Fritz Lang și F.W. Murnau. În cei 7 ani petrecuți la Vienna, regizează cel puțin 17 filme, cel mai renumite dintre ele fiind două filme inspirate din teme biblice - „Sodom und Gomorrha” (Sodoma și Gomorra) și “Die Sklavenkönigin”, ambele fiind bine primite de critică. Ultimul film a rulat și în Statele Unite, unde îl impresionează pe Jack Warner, care îl invită să vină la Hollywood și să lucreze la studioul său – Warner Brothers (Curtiz va colabora 28 de ani cu acest studiou). Kertész acceptă propunerea și astfel ajunge pe tărâm american, unde în scurt timp își “americanizeză” numele, care devine Michael Curtiz.
Primul său film american – “The Third Degree” (1926), denotă măiestria regizorului încă necunoscut la Hollywood, care surpinde pe colegii săi de breaslă grațiemetodei inovative de filmare și a secvențelor expresionisme. De asemenea,“The Third Degree” pune bazele colaborării dintre Curtiz și Dolorez Costello, una dintre puținele staruri feminine ale studioului, colaborarea care va număra în final 8 pelicule. Warner Bros. îi dau tot mai mult credit lui Curtiz, mai ales datorită eforturilor regizorului de a introduce cele mai noi descoperiri în cinematografie, ceia ce i-a permis lui Michael Curtiz ca filmele sale să beneficieze de un sunet performant pentru anii ’20. Anume calitatea sunetului, explică parțial succesul enorma următoarelor două filme ale sale – „Tenderloin” (1927) și “Noah’Ark” (1928), ambele cu Costello în rolul principal. Aceste două filme au cucerit box-office-ul, aducând studioului Warner Bros. milioane de dolari, iar lui Michael Curtiz - celebritatea.
Însă recunoașterea unanimă a venit în 1933, când apar nu mai puțin de 3 filme semnate Michael Curtiz: ”20000 Years in Sing Sing” (20000 de ani în Sing Sing), ”Dr. X” și ”The Mystery of the Wax Museum”, ultimele două fiind 100% color și purtând influența lui Lang și Murnau. Ca fapt divers, ”Dr.X” este primul film horror 100% color de la Hollywood.
În 1935 apare ”Captain Blood” (Căpitanul Blood), care marchează începutul colaborării dintre Curtiz și Errol Flynn, cei doi colaborând pentru nu mai puțin de 13 filme, dintre care putem aminti ”The Adventures of Robin Hood”(Aventurile lui Robin Hood, 1938) și ”Sea Hawk” (1940). ”Captain Blood” îi aduce și prima nominalizare la premiile Oscar.
Următoarele proiecte importante au fost ”The Sea Wolf” (Lupul de mare, 1941), bazat pe romanul semnat de Jack London și ”Yankee Doodle Dandy” (1942). Ultimul îi mai aduce o nominalizare la premiul Oscar pentru regie (între timp, în 1939 a fost nominalizat de 2 ani în același an pentru multrâvnita statuietă – pentru ”Four Daughters” și ”Angels with Dity Faces”), iar recent a fost clasat pe locul #98 în topul celor bune filme americane, realizat de Institului American de Film – AFI.
În 1942 apare ”Casablanca”. Inițial proiectat ca o melodramă cu buget redus, cu Ann Sheridan și Ronald Reagan( da-da, acel Ronald Reagan care a ajuns mai târziu președintele Statelor Unite ale Americii) în rolurile principale, ”Casablanca” a beneficiat de atenția Warner Bros., care decid suplimentarea substanțială a bugetului și acordarea rolurilor principale lui Humphrey Bogart și Ingrid Bergman. Filmul, care redă o istorie de dragoste nefericită într-un oraș marocan pe cale să fie ocupat de naziști, în varianta sa finală îi impresionează până și pe regizor și actor, care nu se așteptau la un așa succes. Iar ”Casablanca” chiar a fost un uriaș succes, spărgând box-office-ul american și primind recenzii elogioase. Filmul îi aduce lui Michael Curtiz premiul Oscar, adunând încă două premii – “Cel mai bun film” și ”Cel mai bun scenariu”, plus alte 5 nominalizări. Cu trecerea anilor, ”Casablanca” a devenit un film de referință a cinematografiei mondiale, fiind considerat de mulți critici, cât și de simpli iubitori acelei de-a șaptea arte ca cel mai bun film din toate timpurile. AFI la clasat pe locul #3 în topul celor mai bune filme americane.
”Casablanca” a ridicat mult ștacheta pentru Curtiz și în cele din urmă i-a devenit fatală, căci în afară de excelentul “Mildred Pierce” (1945), următoarele pelicule au fost mult sub nivelul atins de ”Casablanca”.
Michael Curtiz începe să se inchidă tot în sine pe măsură ce frustrarea se aduna în suflet, iar în 1954 rupe colaborarea de 28 de ani cu Warner Bros. după ce compania i-a propus reducerea contractului cu 50%. Înființează Michael Curtiz Production și începe regizarea și producerea filmelor independente, fără a avea însă un succes deosebit. Ultimul său film - “The Comancheros”, apare cu mai puțin de un an până la moartea sa, datorată cancerului, la 10 aprilie 1962.
Unul dintre cei mai prolifici regizori de la Hollywood, Michael Curtiz a fost în același timp și unul dintre cei mai detestați regizori de către actori, datorită autoritarismului său și a cerințelor ridicate pe care le impunea actorilor. Muncind foarte mult, impunea același regim și echipei de filmare și actorilor, multora acest regim însă li se părea epuizant. Nici faptul că era arogant nu i-a adaugăt popularitate.
Cu toate acestea, nimeni nu îi poate uita meritele, atât filmele sale, cât și faptul că a descoperit multe talente, care apoi au confirmat – Errrol Flynn, Bette Davis, Fay Wray, Spencer Tracy etc. îi asigură un loc de cinste în Panteonul regizorilor de film.
Marele regizor a primit o stea în partea de sud, aria 6600, pe Bulevardul Walk of Fame din Hollywood.
