Michelangelo Antonioni

Michelangelo Antonioni s-a nascut la 29 septembrie 1912, la Ferrara si si-a facut studiile la Bologna, specializandu-se in economie si comert. Si-a inceput cariera in calitate de critic de cinema, scriind pentru diverse publicatii si criticand dur comediile italiene ale anilor '30, apoi s-a transferat la Roma, unde a fost unul dintre colaboratorii cineastului Roberto Rossellini.

Antonioni a lucrat ca scenarist la "Caccia tragica" a lui Giuseppe De Santis (1946) si la "Sceicco bianco" a lui Federico Fellini (1952) si si-a terminat primul sau documentar, "Gente del Po", in 1947. Primul sau film de fictiune, "Cronica unei iubiri", a fost realizat in 1950, acestuia urmandu-i "I vinti" (1952) referitor la criza minererului european si "La signora senza camelia" (1953) despre lumea cinematografiei.

"Le amiche" (1955) si "Il grido" (1956) au fost filmele care au precedat o productie considerata actualmente o capodopera, "Aventura" (1959), film care a suscitat reactii diferite la Cannes.

Au urmat "La notte" (1960) si "L'eclisse"/"Eclipsa" (1962), cu Monica Vitti. Tot aceasta actrita a interpretat si rolul principal din "Desertul rosu" (1964), care a insemnat trecerea la filmul color.

Potrivit La Reppublica, cu urmatoarele sale filme Antonioni a prezentat viziunea sa asupra societatii internationale: "Blow-Up" (1966), a carui actiune se deruleaza in Marea Britanie si care a castigat Palme d'Or la Festivalul de la Cannes, si "Zabriskie Point" (1970), care se axeaza pe atmosfera vremii in Statele Unite, tineretul rebel si muzica rock (film celebru prin scena finala in care explodeaza muzica Pink Floyd).

In 1982, a filmat "Identificazione di una donna" cu Tomas Milian. A revenit pe platoul de filmare la mijlocul anilor '90, cand a turnat "Al di la delle nuvole".

Michelangelo Antonioni a obtinut doua nominalizari la Oscar pentru filmul-cult "Blow-Up" si a primit un premiu onorific din partea Academiei Americane de Film pentru intreaga sa cariera, in 1995.