Mircea Saucan s-a nascut în 1928 la Paris, din parinti comunisti, tatal fiind fiu de cioban român, mama evreica maghiara, care faceau parte din organizatia "Comintern". Primii ani i-a petrecut acolo, si la Praga, familia stabilindu-se în 1934 la Carei, de unde se trageau. În 1940 multe din rudele lui au fost transportate la Auschwitz, în lagarele de concentrare germane, dar familia lui a scapat mutându-se în apropiere de Sighisoara.
A urmat cursurile de regie la Moscova. Reîntors în tara, a devenit în 1952, directorul Studioului Cinematografic "Alexandru Sahia", dar si Secretarul de Partid al acestuia... În cardul acestuia, a facut câteva documentare, si filmul "Pe Drumul Libertatii" în 1954. A urmat "Casa de pe Strada noasta" în 1957 si câteva alte filme, precum "Pagini de Vitejie" în 1959, "Când Primavara e fierbinte" în 1960 si "Alerta" în 1960, facute din ce în ce mai greu, fiindca perioada "stalinista", care l-a favorizat f. mult, trecuse...
Mircea Saucan e un nume pe nedrept uitat din cinematografia romaneasca. A facut cel putin doua filme fundamentale, cu mult inaintea timpului lor: "Meandre" (1966) si "Suta de Lei" (1973).
Regimul nu l-a inghitit, desi arta lui nu era fatis ostila comunistilor. Regizorul chiar studiase la Moscova. Filmele lui Saucan reprezentau un strigat de libertate, care n-avea legatura cu o doctrina sau alta.
Comunistii l-au supus la presiuni enorme. A editat Meandre cu un securist in sala de montaj. E un miracol ca pelicula a fost salvata pana azi.
Saucan a fost impins -la propriu- pana in pragul sinuciderii, scos pe linie moarta din punct de vedere profesional si, pana la urma, obligat sa emigreze in 1987 (in Israel, unde a si murit in 2003).
