Actriță italiană, poate nu cea mai frumoasă, dar sigur talentată, din constelația Loren-Cardinale-Mangano, singura care demonstrează în egală măsură o autentică vocație pentru dramă (ca protagonistă în filmele lui Michelangelo Antonioni) și pentru comedie (perioada postantonioniană). Știe să-și exploateze defectele fizice (ochi depărtați, buze răsfrânte, pistrui, voce răgușită) transformându-le în atuurile unui sex-appeal aparte. Volum autobiografic: Il letto e una rosa, 1995. S-a făcut remarcată și apreciată în filmele: Aventura, Noaptea, Eclipsa, Deșertul roșu, Pacifista, Din rațiuni de stat.
Monica Vitti, pe numele real Maria Luisa Ceciarelli, s-a născut la data de 03.11.1931, la Roma, Lazio, Italia, și a decedat la data de 02.02.2022, în Roma, Lazio, Italia, după o lungă suferință. Avea boala Alzheimer și nu a mai fost văzută în public în ultimii 15 ani. A fost al treilea copil și singura fiică a lui Angelo și Adele Vittilia Ceciarelli. S-a format ca actriță la Academia Națională de Arte Dramatice din Roma, pe care a absolvit-o în 1963. Ea a scurtat numele de fată al mamei sale pentru a-l folosi ca nume de scenă. În plan personal, ea a fost căsătorită cu Roberto Russo, din 1995 până la moartea ei, dar a trăit cu el 27 de ani înainte de a se căsători. A devenit cel mai bine cunoscută ca eroina enigmatică și ambivalentă a filmelor lui Michelangelo Antonioni în anii 1960. Cu acest regizor colaborase și pe scenă. După ce a încheiat relația cu Antonioni, în 1967, Vitti s-a reinventat în filme precum, La Ragazza con la Pistola și Dramma della Gelosia. A fost membru al juriului la Festivalul de Film de la Cannes, în 1974. I s-a adus un omagiu la Festivalul Internațional de Film pentru Femei de la Créteil, Franța, în 1993.
