Nicolae Oprițescu s-a nascut pe 30.04.1947 la București, tatăl sau fiind medic. A fost un elev foarte bun.
A absolvit Regia Film la Institutul de Artă Teatrală si Cinematografică "I.L. Caragiale" ("IATC") din București, în 1968, alături de regizori precum: Timotei Ursu, Felicia Cernăianu, Andrei Cătălin Băleanu, Constantin Vaeni...
A debutat cu filmul "Nașterea unui Miracol" în 1976, despre Nadia Comaneci si Scoala de Gimnaste a Sotilor Bela Karoly de la Onesti. Al doilea film, "Vis de Ianuarie" (1979), pe un scenariu de Ana Boldur, contine doua povesti, despre niste tineri boieri revolutionari moldoveni care doresc sa-l rastoarne pe Domnitorul Mihail Sturza, si despre idila muzicianului Franz Liszt (Marcel Iures) aflat in turneu, cu fiica unui boier (Gabriela Cuc), apropiata "complotistilor", o fresca istorica despre boierii care faceau tot ceea ce vroiau, cu ajutorul zapciilor, cu acordul Domnitorilor, carora le plateau darile si birurile, pentru ca acestia sa-si continue domniile.
A urmat cursuri de Regie Film la "Institutul Superior de Cinematografie" din Paris, unde si-a cunoscut sotia, stabilindu-se la Lyon, pentru un timp.
Al treilea film, "Sezonul Pescărușilor" (1985), scenariul scriitorul Constantin Munteanu, pe atunci fizician la Savinesti, este o parabola la sistemul comunist, furtul tezelor de doctorat în chimie, si a fost interzis. A urmat un scandal, cu procese si decizii, în care filmul a fost sechestrat, ramânând astfel închis în seiful de la Buftea pâna în 1990, reusind sa fie astfel salvat de la distrugere.
În aprilie-mai 1987, Nicolae Oprițescu a început sa monteze piesa „Nimic despre Sânziene", cu Maia Morgenstern si Claudiu Istodor, la "Teatrul Tineretului" din Piatra Neamt. Spectacolul, se anunta o parabola a vietii de zi cu zi într-un sistem totalitar, dar din cauza unei dispute cu conducerea TT-ului de atunci, Director fiind Cornel Nicoara, îl face sa plece la Bucuresti si, cu toate eforturile depuse de scenarist, de secretarul literar al teatrului sau de actori, nu s-a mai reîntors la Piatra Neamt.
Având greutati sa lucreze, fiind urmarit de Securitate, 15 ani de zile, sotia lui fiind frantuzoaica, un "pericol" pentru sisteul "comunist"..., în final, regizorul Nicolae Opritescu a emigrat, în 1988, în Franta, activând ca profesor la Universitatea din Nantes, în Bretania.
Prin luna mai trimitea articole despre "Festivalul de Film" de la Cannes, dar n-a mai putut face decât un singur film, "Manipularea" (2000).
Din 2016 a revenit în tara ca prof. la UNATC, traind între Franta si România. Doreste si spera sa mai faca filme, în ciuda vârstei si a greutatilor de a gasi o finantare.
Are doi fii, unul este medic la Paris, altul diplomat la Ambasada Frantei din Bangladesh.
