Papil Pagubă s-a născut pe 13 octombrie 1934 în satul Menții din Dos (comuna Borăscu, județul Gorj), România, și a devenit Panduru după ce a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1961, pentru că i s-a transmis de către conducerea Teatrului de Stat din Timișoara că numele său n-are ce căuta pe afișele spectacolelor.
Da, pe mine m-a chemat Papil Pagubă până după terminarea Institutului. Când am ajuns la Timișoara, la Teatrul de Stat, mi s-a zis: „Păi ăsta e nume de pus pe afiș?! Nu putem face așa ceva“. Așa că l-am chemat pe tata și i-am spus că trebuie să-mi schimb numele, ca să pot juca. M-a pecetluit tata. Pe el îl chema Pagubă, iar numele de fată al mamei era Panduru, pe care l-am preluat. Cu el am jucat în teatre, cu el am făcut cele 80 de filme. Majoritatea călare. Luam calul din zbor! Le spuneam regizorilor: ,,Mie nu-mi pui cascador, eu îmi fac singur toate scenele“. Mai îmi spunea câte unul: „Domnule, dar e periculos. Trebuie să te apuci cu mâinile de frânghie și să-ți dai drumul de acolo, de sus“. Le-am făcut pe toate. Am rămas și cu o vertebră paradită din cauza asta. S-a căsătorit cu regizoarea de teatru Cătălina Buzoianu. Împreună au o fiică, scenografa Velica Panduru.
