Paul Scofield

Paul Scofield, pe numele complet David Paul Scofield,  a fost actor de teatru,  film, televiziune, care s-a născut la data de 21.01.1922, în Hurstpierpoint, West Sussex, Marea Britanie, și care a decedat de leucemie, la data de 19.03.2008, în West Sussex, Marea Britanie. A avut o carieră cinematografică de trei decenii, și a jucat mult teatru. A crescut în West Sussex, tatăl lui fiind director de școală. A urmat școala Varndean pentru băieți din Brighton. Dragostea pentru actorie a venit de la vârsta școlară, când a început să se pregătească pentru a fi actor la Școala de Teatru din Croydon (1939) si apoi la Școala de Teatru Mask (1940) din Londra. A distrat trupele britanice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. S-a alăturat Teatrului de Repertoriu din Birmingham și, apoi, în 1946, s-a mutat la Stratford-upon-Avon. Acolo, în locul de naștere al lui William Shakespeare, a avut primele sale mari succese. A avut rolul principal în "Henry V"; a fost Cloten în "Cymbeline"; Don Adriano de Armado în "Pierderea forței de a iubi ", Lucio în "Măsura pentru măsură" și apoi "Hamlet". Astfel, el a devenit unul dintre marii actori shakespearieni ai secolului XX. Cu o voce bogată, sonoră, a fost rapid comparat cu actorul Laurence Olivier. Scofield a preluat rolul principal al lui Alexandru cel Mare, în piesa "Adventure Story". În timp ce juca teatru, s-a îndreptat spre film. De la prima lui apariție în 1955, Scofield a fost întotdeauna extrem de pretențios în ceea ce privește acceptarea unui anumit rol. Au trecut trei ani până la al doilea film. Între timp, Scofield a interpretat rolul unui șef de școală. Pentru filmul "Un om pentru toate anotimpurile", Scofield a ales rolul Sir Thomas More, marele umanist și cancelar englez, care a sfidat pe Regele Henric al VIII-lea. Scofield a debutat la Londra în 1960. Singura lui apariție pe Broadway a fost în această piesă, în 1962. S-a întors la Shakespeare în 1962 cu Peter Brook, regizorul și producătorul britanic, realizând "Lear" la Royal Shakespeare Company (RSC) de la Stratford. Scofield a făcut apoi "Coriolanus" si "Love's Labour's Lost" pentru Festivalul Shakespeare din Stratford, în 1963. Cel de-al treilea film, care a venit la șase ani după apariția sa din 1958, a fost Trenul -1964, cu Burt Lancaster ca partener.și John Frankenheimer ca regizor. Cu Robert Bolt, scenarist, și cu o distribuție de excepție, filmul Un om pentru toate anotimpurile -1966, a adunat treizeci și trei de premii internaționale, printre care și trei premii Oscar. Un Oscar i-a revenit lui Scofield la categoria Cel mai bun actor pentru performanța lui. Cu Peter Brook a colaborat din nou pentru o versiune de film a piesei Tell Me Lies  -1968. A urmat adaptarea Bartlebyi -1970 a lui Herman Melville. Succesul lui Scofield din 1962 în "Lear" l-a determinat pe Brook să realizeze o versiune de film, Regele Lear, în 1971. Fără a fi o adaptare completă a piesei, Scofield a fost magnific și a avut șansa de a arăta că este probabil cel mai bun Lear al timpurilor moderne. Apoi, Scofield s-a alăturat lui Burt Lancaster în thriller-ul de spionaj Scorpion -1973. În anii '80, Scofield a lucrat și la televiziune și în film pe ambele maluri ale Atlanticului. Însă el a revenit la Shakespeare mai întâi în Henric al V-lea -1989, în regia lui Kenneth Branagh, iar anul următor a jucat în filmul lui Franco Zeffirelli, Hamlet -1990, în rolul The Ghost, cu Mel Gibson, ca Prince of Denmark. Gibson a afirmat că parteneriatul cu Scofield a fost ca și când ar fi jucat în ring cu Mike Tyson. În anii '90, a fost narator la radio și pentru desene animate. În 1956, după turneul triumfal cu "Hamlet" la Moscova, a recunoscut numirea în funcția de Comandant al Ordinului Imperiului Britanic (CBE), dar după aceea a refuzat de trei ori oferta de cavaler. "Am un titlu...Dar nu este politic. Am un CBE, pe care l-am acceptat cu foarte multă recunostință ", a spus el cu mare simplitate și farmec. Actorul a fost căsătorit cu Joy Parker, din 1943 până la moartea sa. Au doi copii: Martin, născut în 1944, lector în literatura engleză din secolul al XIX-lea la Universitatea din Kent, și Sarah, născută în 1951. În 1969, a devenit al șaselea interpret care a câștigat Triple Crown of Ecting. Oscar: Cel mai bun actor, Un om pentru toate anotimpurile -1966, Tony: Cel mai bun actor, "Un om pentru toate anotimpurile" -1962, și Emmy: Cel mai bun actor, Male of the Species -1969. A interpretat și rolul lui Antonio Salieri în piesa "Amadeus". A primit premiul Companion de Onoare în Lista de Onoare a Reginei din 2001 pentru serviciile sale de teatru. El a fost distins cu CBE (comandantul Ordinului Imperiului Britanic) în Lista de Onoare a Reginei din 1956 pentru serviciile sale de teatru. Scofield a fost unul dintre cei doar nouă actori care au câștigat atât Premiul Oscar, cât și premiul Tony pentru rolul său pe scenă și film. Ceilalți au fost:Yul Brynner -1956, Joel Gray din Cabaret -1972, Rex Harrison -1964, Anne Bancroft -1962), Shirley Booth -1952, Jose Ferrer în Cyrano de Bergerac -1950, Jack Albertson -1968, Viola Davis -2016. Într-un sondaj de opinie din 2004 al membrilor Companiei Royal Shakespeare, Paul a fost apreciat pentru că a oferit cea mai bună performanță într-un joc shakespearian pentru portretizarea legendară a regelui Lear într-o producție din 1962 de la Stratford. Lady Macbeth, jucată de Judi Dench în producția lui Trevor Nunn din 1976, "Macbeth", a fost pe locul doi. Nu a obținut însă rolul lui Hercule Poirot în filmul Crima din Orient Express -1974, nici rolul lui Marc Antony din filmul Iulius Cezar -1953, care a revenit lui Marlon Brando. Edward Albee l-a considerat unul dintre marii actori. Scofield a jucat în versiunea cinematografică a piesei A Delicate Balance a lui Albee. Dramaturgul Arthur Miller l-a apreciat drept cel mai bun actor de limbă engleză. Scofield a apărut în versiunea cinematografică a lui Miller "The Crucible". Scofield a fost bun prieten al actriței Judi Dench. Este unul dintre cei nouă actori care au câștigat Triple Crown of Acting (un Oscar, Emmy și Tony); ceilalți, în ordine cronologică, sunt: Thomas Mitchell, Melvyn Douglas, Jack Albertson, Gason Robards, Jeremy Irons, Al Pacino, Geoffrey Rush și Christopher Plummer. A apărut în două piese de teatru de pe Broadway: "A Man for All Seasons" de Robert Bolt (pentru care a câștigat un Tony și mai târziu, un Oscar) și "A Delicate Balance" de Edward Albee. Întâmplător, în ambele spectacole adaptate, personajele lui Scofield (Sir Thomas More și Tobias) spun sarcastic soțiilor lor: "Oh, tu ești o femeie onestă !" aproape de sfârșit. A fost nominalizat la Premiul Actor al Anului pentru rolul său de teatru din Amadeus în 1980, dar a câștigat Roger Reese. Paul Scofield și Richard Burton au fost nominalizați simultan la Oscarul pentru cel mai bun actor (pentru Un om pentru toate anotimpurile și, respectiv, Cui i-e frică de Virginia Woolf -1966). Jurnalul privat al lui Burton dezvăluie că acesta a fost dezamăgit, dar s-a bucurat pentru Scofield. Asemenea unui alt mare actor britanic, Albert Finney,  el a refuzat titlul de cavaler.