Petula Clark, pe numele ei complet Sally Olwen Clark, s-a născut la 15 noiembrie 1932, în Epsom, Surrey, Anglia. A crescut în apropiere de Londra, într-o familie fără legătură cu lumea spectacolului, dar talentul ei artistic s-a manifestat de timpuriu. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe când avea doar nouă ani, a început să cânte la radio pentru BBC, devenind una dintre cele mai cunoscute vedete-copil britanice ale perioadei.
În 1943 și-a făcut debutul cinematografic și, în următorul deceniu, a apărut în peste 20 de filme, devenind o prezență familiară publicului britanic. Printre producțiile importante ale perioadei se numără Medal for the General (1944), I Know Where I'm Going! (1945), My Heart Goes Crazy (1946), Vice Versa (1948), trilogia Huggett, Don't Ever Leave Me (1949), pentru care a avut un rol principal, și The Card (1952), în care a jucat alături de Alec Guinness și Glynis Johns. Pentru interpretarea din White Corridors (1951) a primit o nominalizare la premiul BAFTA pentru cea mai bună actriță în rol secundar.
În paralel cu activitatea cinematografică, Clark și-a construit o carieră importantă în radio și televiziune. A apărut constant în emisiunile BBC și în programele de varietăți britanice, iar în 1949 a făcut primele sale înregistrări discografice. În anii ’50 a devenit una dintre cele mai populare cântărețe din Marea Britanie, iar The Little Shoemaker (1954) a fost primul ei mare succes discografic, ajungând pe locul 7 în clasamentul britanic și pe primul loc în Australia.
Cariera ei avea însă să ia o turnură decisivă după ce a început să cânte în Franța. În 1957 a fost invitată să susțină un spectacol la Olympia din Paris, iar succesul obținut acolo a determinat-o să se orienteze tot mai mult către piața franceză și către repertoriul în limba franceză. În 1961 s-a căsătorit cu producătorul francez Claude Wolff și s-a stabilit în Franța. A înregistrat numeroase cântece în franceză, dar și în germană, italiană și spaniolă, devenind una dintre cele mai populare cântărețe britanice de pe continent.
În această perioadă, piese precum Chariot, Cœur blessé, Ya Ya Twist și Monsieur i-au consolidat reputația internațională. Chariot avea să capete ulterior o nouă viață în cultura pop, fiind reinterpretată în numeroase țări. În Marea Britanie, Sailor a devenit în 1961 primul ei single ajuns pe locul întâi în clasamentul oficial.
Marele moment al carierei sale internaționale a venit însă în 1964, odată cu lansarea piesei Downtown. Cântecul a ajuns pe locul 2 în Marea Britanie, iar în Statele Unite a devenit un succes uriaș, ajungând pe primul loc în Billboard Hot 100 în 1965. Succesul a transformat-o într-o vedetă internațională și a deschis o perioadă deosebit de prolifică în cariera sa americană.
În anii care au urmat, Petula Clark a avut numeroase hituri internaționale, printre care I Know a Place, You're the One, My Love, I Couldn't Live Without Your Love, This Is My Song, A Sign of the Times, Don't Sleep in the Subway și Kiss Me Goodbye. În Marea Britanie, My Love a ajuns pe locul 4, în timp ce I Couldn't Live Without Your Love a urcat până pe locul 11.
Clark s-a afirmat și ca autoare de cântece. A compus sau a co-compus piese precum You're the One, care a devenit ulterior un succes pentru grupul american The Vogues, precum și numeroase cântece pentru piața franceză și europeană. Activitatea sa internațională i-a permis să lucreze cu numeroși artiști importanți, printre care Charles Aznavour, Serge Gainsbourg, Johnny Hallyday, Sacha Distel și Dalida.
În Statele Unite, succesul lui Downtown a fost urmat de numeroase apariții la televiziune. Clark a devenit o invitată frecventă a unor emisiuni populare și a cântat alături de artiști precum Andy Williams, Dean Martin, Bobby Darin, Danny Kaye, Helen Reddy, Perry Como, Harry Belafonte, Glen Campbell, Carol Burnett, Tom Jones și Bob Hope. A avut, de asemenea, propriile emisiuni și programe speciale de televiziune în Marea Britanie, Franța și Statele Unite.
În cinematografie, Clark și-a reluat cariera de actriță la Hollywood în 1968, când a jucat alături de Fred Astaire în musicalul Finian's Rainbow, regizat de Francis Ford Coppola. Interpretarea i-a adus o nominalizare la Globul de Aur. În 1969 a apărut alături de Peter O'Toole în Goodbye, Mr. Chips, iar ulterior a continuat să alterneze muzica, televiziunea, cinematografia și teatrul.
Pe scenă, Petula Clark a avut o carieră la fel de diversă. A jucat în producții precum The Sound of Music, în rolul Mariei, la Londra, Candida și Someone Like You, pentru care a contribuit și la muzică. În anii ’90 a apărut pe Broadway în Blood Brothers, alături de David Cassidy, iar între 1995 și 2000 a interpretat-o pe Norma Desmond în musicalul Sunset Boulevard, mai întâi la Londra și apoi în turneul american.
De-a lungul carierei, Clark a susținut concerte pe unele dintre cele mai prestigioase scene internaționale, printre care Royal Albert Hall din Londra, Sydney Opera House și Kennedy Center din Washington. A susținut spectacole bilingve la Olympia din Paris și Place des Arts din Montreal și a fost vedetă la Caesars Palace din Las Vegas în 1966. A revenit la Las Vegas în 2010.
Activitatea sa de televiziune a continuat timp de decenii. A prezentat și a participat la numeroase emisiuni de varietăți și gale, inclusiv programe americane precum Hullabaloo, Kraft Music Hall și Hollywood Palace. A fost co-prezentatoare a ceremoniei BAFTA din 1974 și a apărut în producții de televiziune din Marea Britanie, Franța și Statele Unite. În Franța, unde devenise o vedetă de prim rang încă din anii ’50, a prezentat și propriile programe și a cântat alături de cei mai importanți artiști francezi ai epocii.
În 1998, Petula Clark a fost numită Comandor al Ordinului Imperiului Britanic (CBE), pentru serviciile aduse muzicii. În 2012, Franța i-a acordat titlul de Comandor al Ordinului Artelor și Literelor, ca recunoaștere a contribuției sale excepționale la cultura franceză.
În secolul XXI, Clark a continuat să înregistreze și să susțină concerte. În 2013 a lansat albumul Lost in You, care a intrat în Top 30 britanic, iar piesa Cut Copy Me a devenit un succes în versiuni remixate. În 2016 a lansat albumul From Now On și a susținut un turneu în Marea Britanie, încheiat la Theatre Royal Drury Lane din Londra. A continuat să concerteze în Australia, Canada, Statele Unite și Europa și a lansat în 2018 un album în limba franceză, cu piese scrise special pentru ea de compozitori franco-canadieni.
În 2019, Clark s-a întors pe scena londoneză în musicalul Mary Poppins, interpretând rolul Femeii cu Păsările (The Bird Woman). După întreruperea spectacolelor provocată de pandemia de COVID-19, producția s-a reluat în 2021, iar Clark și-a continuat aparițiile până la reprezentația finală din ianuarie 2023. Revenirea la Mary Poppins a reprezentat o performanță remarcabilă pentru o artistă care își începuse cariera profesională cu aproximativ opt decenii înainte. Official Charts notează, de asemenea, că ea a revenit pe scena londoneză în 2019 și că a continuat să cânte și să susțină spectacole la nivel internațional.
În 2022, cu puțin timp înainte de împlinirea vârstei de 90 de ani, producătorul Sir Cameron Mackintosh i-a adus un omagiu pe scena Teatrului Prince Edward, evocând extraordinara ei carieră. BBC i-a dedicat, la rândul său, programul special Petula Clark at the BBC.
Petula Clark a continuat să înregistreze și să cânte chiar și după încheierea perioadei sale în Mary Poppins. În octombrie 2025 și-a publicat autobiografia, Is That You, Petula?, în care își rememorează cariera începută în copilărie și parcursul extraordinar de la vedetă-copil a radioului britanic la una dintre cele mai cunoscute cântărețe britanice din lume.
De-a lungul carierei sale, Petula Clark a înregistrat peste 1.000 de cântece și a lucrat în mai multe limbi și în aproape toate domeniile spectacolului — radio, televiziune, cinema, teatru și concerte. A avut două single-uri care au ajuns pe primul loc în Marea Britanie și numeroase alte hituri în topurile britanice și internaționale.
În plan personal, Petula Clark s-a căsătorit în 1961 cu producătorul francez Claude Wolff. Cei doi au avut trei copii: Barbara, născută în 1961, Catherine, născută în 1963, și Patrick, născut în 1972. Claude Wolff a murit în 2024.
Petula Clark rămâne una dintre cele mai longevive și versatile artiste britanice: vedetă-copil în anii războiului, actriță de cinema, cântăreață de succes în Marea Britanie, Franța și Statele Unite, compozitoare, vedetă de televiziune și actriță de teatru. Cariera ei, întinsă pe mai mult de opt decenii, a făcut din ea o figură singulară a divertismentului britanic și european.
