Biografie
Nãscut la Paris, din pãrinti polonezi, Roman Polanski îsi petrece copilãria în Polonia; studiazã la Scoala de Arte din Cracovia si la Scoala Nationalã de Cinema din Lodz. Debuteazã ca actor la 14 ani si participã la o emisiune radiofonicã foarte popularã în Polonia.
Adolescent, joacã în filmul Trei Povesti, urmînd roluri mici în mai multe filme poloneze, printre care si O fatã a vorbit de Andrzej Wajda. Este încã student cînd realizeazã primele sale scurt-metraje, printre care Doi bãrbati si un dulap, Cînd cad îngerii, Cel gras si cel slab, Mamiferele, toate premiate la diverse festivaluri.
Realizeazã primul sãu lung metraj în 1962 – Cutitul în apã, care primeste Premiul Criticii la Festivalul de la Venetia si este nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film strãin.
Repulsie va fi primul sãu film în limba englezã, în care o are în rol principal pe Catherine Deneuve. Filmul ia Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin.
Fundãtura (Cul-de-Sac), urmãtorul lui film, obtine Ursul de Aur la Berlin.
Roman Polanski regizeazã si joacã rolul principal în Balul Vampirilor, apoi face primul sãu film american – Rosemary’s Baby, pentru care e nominalizat la Oscar pentru cel mai bun scenariu.
În 1972 revine în Europa pentru a realiza o adaptare dupã Macbeth, cu scenariul scris împreunã cu Kenneth Tynan. În acelasi an produce Week end of a Champion, de Frank Simon, un documentar despre pilotul de curse Jacky Stewart. În 1973 îl are în rol principal pe Marcello Mastroianni în Quoi?
Anul 1974 marcheazã întoarcerea sa la Hollywood, fiind anul în care realizeazã Chinatown. Laureat la Globul de Aur si nominalizat la 11 premii Oscar, printre care cele pentru cel mai bun film si cel mai bun regizor, filmul nu primeste decît Oscar pentru cel mai bun scenariu original.
În 1976 Polanski filmeazã Le Locataire, în Europa, cu Isabelle Adjani si Shelly Winters.
Tess, trei ani mai tîrziu, este nominalizat la sase premii Oscar, printre care cele pentru cel mai bun regizor, dar primeste Oscar pentru cea mai bunã imagine, cele mai bune decoruri si cele mai bune costume. Roman Polanski primeste, în schimb, pentru acest film, douã premii César: cel mai bun regizor si cel mai bun film.
În 1984 îsi scrie autobiografia, “Roman de cãtre Polanski”, devenitã best-seller în multe tãri. Este primit în Academia de Arte Frumoase din Franta.
În 1986 realizeazã Piratii, o comedie de aventuri cu Walter Matthau. Urmãtorul sãu film, Frantic, un thriller cu Harrison Ford, marcheazã primul rol de vedetã al actritei Emmanuelle Seigner, care va juca apoi în Luni de fiere împreunã cu Hugh Grant si Peter Coyote si în A noua poartã cu Johnny Depp si Lena Olin.
În 1994 realizeazã The Maiden and the Death, cu Sigourney Weaver si Ben Kingsley.
Roman Polanski a pus în scenã opera lui Alban Berg, Lulu, la festivalul de la Spolete, Rigoletto de Verdi la Opera din München si Povestirile lui Hoffman de Offenbach, la Opéra Bastille.
În 1981 a pus în scenã si a interpetat rolul principal în adaptarea lui Stephen Berkoff dupã Metamorfoza lui Kafka. În 1996 a pus în scenã comedia muzicalã Valsul Vampirilor, pe muzica lui Jim Steinman si livretul lui Michael Kunze, dupã Balul Vampirilor.
De atunci, a mai pus în scenã Master Class, Maria Callas Lectia de canto, de Terence McNally, la Paris.
A jucat de mai multe ori în filmele altor regizori, cum ar fi O purã formalitate, de Giuseppe Tornatore, Grosse fatigue de Michel Blanc si Zemsta, în regia lui Andrzej Wajda.
Adolescent, joacã în filmul Trei Povesti, urmînd roluri mici în mai multe filme poloneze, printre care si O fatã a vorbit de Andrzej Wajda. Este încã student cînd realizeazã primele sale scurt-metraje, printre care Doi bãrbati si un dulap, Cînd cad îngerii, Cel gras si cel slab, Mamiferele, toate premiate la diverse festivaluri.
Realizeazã primul sãu lung metraj în 1962 – Cutitul în apã, care primeste Premiul Criticii la Festivalul de la Venetia si este nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film strãin.
Repulsie va fi primul sãu film în limba englezã, în care o are în rol principal pe Catherine Deneuve. Filmul ia Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin.
Fundãtura (Cul-de-Sac), urmãtorul lui film, obtine Ursul de Aur la Berlin.
Roman Polanski regizeazã si joacã rolul principal în Balul Vampirilor, apoi face primul sãu film american – Rosemary’s Baby, pentru care e nominalizat la Oscar pentru cel mai bun scenariu.
În 1972 revine în Europa pentru a realiza o adaptare dupã Macbeth, cu scenariul scris împreunã cu Kenneth Tynan. În acelasi an produce Week end of a Champion, de Frank Simon, un documentar despre pilotul de curse Jacky Stewart. În 1973 îl are în rol principal pe Marcello Mastroianni în Quoi?
Anul 1974 marcheazã întoarcerea sa la Hollywood, fiind anul în care realizeazã Chinatown. Laureat la Globul de Aur si nominalizat la 11 premii Oscar, printre care cele pentru cel mai bun film si cel mai bun regizor, filmul nu primeste decît Oscar pentru cel mai bun scenariu original.
În 1976 Polanski filmeazã Le Locataire, în Europa, cu Isabelle Adjani si Shelly Winters.
Tess, trei ani mai tîrziu, este nominalizat la sase premii Oscar, printre care cele pentru cel mai bun regizor, dar primeste Oscar pentru cea mai bunã imagine, cele mai bune decoruri si cele mai bune costume. Roman Polanski primeste, în schimb, pentru acest film, douã premii César: cel mai bun regizor si cel mai bun film.
În 1984 îsi scrie autobiografia, “Roman de cãtre Polanski”, devenitã best-seller în multe tãri. Este primit în Academia de Arte Frumoase din Franta.
În 1986 realizeazã Piratii, o comedie de aventuri cu Walter Matthau. Urmãtorul sãu film, Frantic, un thriller cu Harrison Ford, marcheazã primul rol de vedetã al actritei Emmanuelle Seigner, care va juca apoi în Luni de fiere împreunã cu Hugh Grant si Peter Coyote si în A noua poartã cu Johnny Depp si Lena Olin.
În 1994 realizeazã The Maiden and the Death, cu Sigourney Weaver si Ben Kingsley.
Roman Polanski a pus în scenã opera lui Alban Berg, Lulu, la festivalul de la Spolete, Rigoletto de Verdi la Opera din München si Povestirile lui Hoffman de Offenbach, la Opéra Bastille.
În 1981 a pus în scenã si a interpetat rolul principal în adaptarea lui Stephen Berkoff dupã Metamorfoza lui Kafka. În 1996 a pus în scenã comedia muzicalã Valsul Vampirilor, pe muzica lui Jim Steinman si livretul lui Michael Kunze, dupã Balul Vampirilor.
De atunci, a mai pus în scenã Master Class, Maria Callas Lectia de canto, de Terence McNally, la Paris.
A jucat de mai multe ori în filmele altor regizori, cum ar fi O purã formalitate, de Giuseppe Tornatore, Grosse fatigue de Michel Blanc si Zemsta, în regia lui Andrzej Wajda.
