Sacha Guitry, pe numele complet Alexandre-Georges Guitry, s-a născut la 21.02.1885, în Saint Petersburg, Rusia, și a decedat de cancer la 24.07.1957, în Paris, Franța. Tatăl lui a fost actorul Lucien Guitry, iar mama sa, Renée Delmas. Nașul lui a fost țarul Alexander III, care îl admira pe Lucien ca actor. Sacha este un diminutiv de la Alexandre. A avut un frate, Jean Guitry. Sacha a fost actor, dramaturg, regizor. A scris peste 120 de piese, prima dintre ele, la 17 ani. Primul său succes a fost în 1905, cu două comedii, Le K.W.T.Z și Nono. În 1907, a jucat în propria piesă, Chez les Zoaques. În 1916, a regizat primul său film, Ceux de chez nous, documentar despre munca artiștilor francezi Auguste Renoir și Auguste Rodin. În 1917, a scris și a jucat în filmul Un Roman d'amour et d'aventures. În 1935, a realizat filmul Pasteur, bazat pe piesa lui Guitry, scrisă în 1919. A creat și Bonne chance, o comedie scrisă pentru ecran. În 1936, a realizat Faisons un rêve, Mon Père avait raison, Le Roman d'un tricheur. În 1937, a scris Les perles de la couronne și a co-regizat cu Christian-Jacque, Remontons les Champs Élysées. Al Doilea Război Mondial nu i-a întrerupt activitatea. În timpul ocupației, a regizat și a jucat în filmele Le Destin fabuleux de Désiré Clary (1942), Donne-moi tes yeux (1943), La Malibran (1944). În 1944, după eliberarea Parisului de sub ocupația nazistă, Guitry a fost arestat la domiciliu, ca urmare a unui denunț anonim. A fost lăsat liber după două luni, dar i s-a interzis să apară pe scenă sau pe ecran. În 1947, s-a clarificat situația sa, dar reputația a rămas afectată în fața presei. Guitry a revenit cu un film despre figura istorică Charles-Maurice de Talleyrand, dar scenariul a fost respins de autorități. Atunci, Guitry a adaptat scenariul pentru scenă și a jucat rolul titular. Piesa a avut succes, iar Guitry a revenit la film, cu Le Diable boîteux (1948). A regizat La Poison (1951), Si Versailles m'était conté (1953). Sănătatea lui Guitry s-a deteriorat, a renunțat să mai joace pe scenă până la sfârșitul lui 1953. Totuși, a realizat Napoléon (1954) și Si Paris nous était conté (1956). Cu sănătatea șubredă, pentru ultimul film menționat, a colaborat cu Henri-George Clouzot și Marcel Achard. Guitry și-a încheiat cariera cu două comedii: Assasins et voleurs (1955), Les Trois font la paire (1957). A încetat din viață în vara anului 1957. În plan personal, el a fost căsătorit cu Charlotte Lysès (14.08. 1907-17.07 1918, au divorțat), Yvonne Printemps (10.04.1919-7.11.1934, au divorțat); Jacqueline Delubac (21.02.1935-05.04.1939, au divorțat); Geneviève Guitry (04.07.1939-25.07.1949, au divorțat); Lana Marconi (25.11.1949-24.07.1957, până la decesul lui). A fost înmormântat la Cimitirul Montmartre din Paris, Franța. A fost portretizat de Philippe Noiret în The King of Paris (1995).