Sergiu Nicolaescu s-a nascut pe 13 aprilie 1930 la Tg-Jiu, in Duminica Floriilor. Este ambitios, perfectionist si nu renunta la un lucru pâna nu reuseste sa il faca foarte bine. La 5 ani a parasit Tg-Jiu, familia stabilindu-si resedinta la Timisoara. Acesta este de fapt orasul copilariei lui. De mic copil i-au placut filmele si isi dorea sa joace in ele. Era seful unei bande de circa 30 de copii, iar zona lor se intindea de la Spitalul Militar pâna la podul dintre Cetate si Mehala. A facut ultimele 4 clase de liceu in 2 ani.
1948 - La treminarea liceului, a intrat la trei facultati: Belle Arte, Politehnica si Scolala de Ofiteri de Marina. Lucra pentru rege, la Savârsin si astfel i s-a propus sa plece cu acesta, când a parasit România, dar regele s-a razgândit si astfel a ramas in tara. Pe 5 ianuarie 1948 regele a fost arestat. Tatal sau a fost arestat si el si a stat nejudecat cam un an; adus la Bucuresti a fost anchetat chiar de Nicolschi, in cladirea Senatului de astazi, pe atunci Minsterul de Interne. A fost condamnat la 7 ani, in urma unui proces tipic comunist, ajungând la Canal. Tatal sau a murit in '94, cand avea 92 de ani.
1954 - La doi ani de la absolvirea Politehnicii, i s-a propus un post de director tehnic la un I.A.S de lânga Bucuresti, devenit mai târziu Gospodaria partidului. Intâmplarea a facut sa se intâlneasca cu un coleg din Politehnica, repartizat in Cinematografie si astfel ajunge sa aiba legatura cu acest domeniu.
1962 – Joaca in Memoria Trandafirului multumita lui George Macovescu si Mihnea Gheorghiu. Succesul acestui film a fost neasteptat, si s-a difuzat la Paris, de Craciun, timp de 10 ani. Filmul e o metafora: dureaza 7 minute si este o poveste cu flori ce intruchipeaza destinele unor oameni. A luat pentru el Premiul de Excelenta al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondiala.
1967 - Are loc premiera pariziana a filmului "Dacii", era coproductie francezo-româna. Pe Champs-Elysees, in dreptul restaurantului "Fouquets" trona un afis al filmului, urias si având textul: "un film du Serge Nicolaesco". Era o foarte mare satisfactie pentru un tânar debutan de 37 de ani
1968 - A lucrat in calitate de regizor cu Orson Welles, Laurence Harvey si alti mari actori americani si europeni, chiar la Bucuresti la filmul Batalia pentru Roma - productie americano-germana.
1970 – filmul "Mihai Vitezul". Problema alegerii actorului pentru rolul Mihai Viteazu, a fost foarte complicate. A facut o lista cu posibilii interpreti. Au candiadat pentru Mihai Viteazul vreo 10-12 actori, intre care si: Ilarion Ciobanu, Mircea Albulescu, Amza Pellea, Florin Piersic, George Constantin, Emanoil Petrus. Americanii l-au ales pe Sergiu nicolaescu si filmarile au inceput cu el.Mai tarziu au venit indicatiile ca Mircea Albulescu sa-l joace pe Mihai. S-a opus si a zis: "Eu sunt regizor, eu hotarasc! De azi, Amza Pellea va fi Mihai Viteazul.”
In urmatorii 20 de ani a fost foarte activ si a facut cam doua filme si jumatate pe an.
După Revoluția Română din 1989, în care a fost implicat, Sergiu Nicolaescu a susținut Frontul Salvării Naționale, fiind ales în repetate rânduri senator pe listele acestei formațiuni politice, iar apoi pe ale PDSR (PSD).
La inițiativa sa s-a înființat Comisia Senatorială de Cercetare a Evenimentelor din 1989, inițial condusă de dânsul, iar ulterior de țărănistul Valentin Gabrielescu.
A scris mai multe cărți referitoare la Revoluția din 1989.
În 2004 a fost numit de președintele Ion Iliescu membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române. Sergiu Nicolaescu a fost ales în Senat în legislaturile 1990-92, 1992-96, 1996-2000, 2000-04 și 2008-prezent.
Sergiu Nicolaescu a demonstrat în anii '70 o reală voință de a-și însuși tehnici narative și de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le aplică filmelor sale de acțiune și suspans. Este genul pe care îl stăpânește cel mai bine.
S-a stins din viata pe 3 ianuarie 2013.
